Coboară cu aparatul foto spre … Defileul Jiului

Afisat in : Trasee şi obiective

Atunci când sunteţi dornici de o plimbare cu maşina din Rânca este bine să aveţi în obiectiv şi Defileul Jiului.

Acesta se aşterne ca o poveste înaintea paşilor celui care pătrunde în interiorul lui.

„Natura este în toată splendoarea ei! Locurile cele mai sălbatice sunt greu accesibile şi înfăţişează priveliştile cele mai măreţe. De o parte şi de alta şiruri de munţi înalţi aşezaţi la rând sau unii după alţii părând ca nişte uriaşi ce vorbesc a închide valea, când acoperiţi de păduri seculare, când goi şi acoperiţi de nori, când sfărâmaţi de mâna omenească pentru a face loc drumurilor”.

Aşa descria în cartea sa „Gorjul Istoric şi Pitoresc”, Alexandru Ştefulescu, în anul 1904, locul unde astăzi se află Parcul Naţional Defileul Jiului, un loc de o rară frumuseţe.

Râul Jiu, cel care străbate Parcul Naţional de la un capăt la altul, este unul din principalele râuri din România, cu un areal de 10469km pătraţi, de pe care adună apele a numeroşi afluenţi. Cursul râului drenează versanţii sud-vestici ai Carpaţilor Meridionali apoi partea Vestică Piemontului Getic şi a Câmpiei Olteniei.

Jiul se formează în depresiunea Petroşani, prin unirea Jiului de Vest (sau Jiului Românesc) cu Jiul de Est (sau Jiul Transilvănean). Hărţile şi scrierile antice nu consemnează denumirea râului sub forma sa actuală. Numele acestei ape este pomenit de Herodot şi Ptolemeu. Pentru acest râu s-au păstrat doi termeni: GILFIL sau GILPIL şi RHABON. Atât rădăcina GIL, cât şi RAB sunt geto-dacice.

Denumirea Rhabon, folosită în Muntenia, va fi probabil înlocuită cu Gilfil sau Gilpil în perioada de formare a statului dac, cuvânt ce s-a modificat destul de uşor în Jiu şi care apare astfel, în 1700, pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino. Acest toponim va fi folosit şi de cartografia europeană.

Sălbăticia recunoscută a defileului provine nu numai din îngustimea sa, din asprimea pereţilor care-l delimitează, ci şi din gravitatea emoţională cu care a fost umanizat.

Jiul pătrunde în defileu la Livezeni, la 556m, iar la Bumbeşti-Jiu ajunge la 305m, realizând o diferenţă de nivel de 251m, adică o pantă medie de 7,6m la un kilometru. Structura litologică variată (cuartitele, sisturile ceritoase, amfibolutele, calcarele cristaline – roci foarte rezistente, favorabile formării şi menţinerii pereţilor, tancurilor şi jgheaburilor) a dus la sălbăticia şi asprimea defileului.

Cursul Jiului prezintă un profil tipic, în trepte, a cărui explicaţie se poate găsi atât în diferenţa geologică a unităţilor pe care le străbate, cât şi în evoluţia cursului său actual.

Sfat: Nu plecaţi din Rânca spre Defileul Jiului fără aparat foto!

www.defileuljiului.ro

Comentati acest articol!