Despre Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj

Afisat in : Salvamont Gorj

În urma unor tragice accidente petrecute în zona montană, în anul 1985 se înfiinţează  de către Consiliul Popular Judeţean Gorj,  prima structură de salvare montană în judeţul Gorj, formată din două echipe de salvatori alpini voluntari constituite din cei mai buni schiori, alpinişti sau speologi din judeţ. Echipa reuşeşte să-şi dezvolte activitatea de la an la an şi să se afirme, atât pe plan local cât şi naţional, prin intervenţiile de salvare realizate.

După 1990 echipele se reorganizează pe lângă Consiliul Judeţean Gorj, iar din 1997 după apariţia H.G.1269/96 se înfiinţează Serviciul Public  Judeţean  Salvamont Gorj  cu trei  echipe de  salvatori alpini  profesionişti şi  voluntari,  echipe ce acoperă integral zona montană a judeţului Gorj, circa 145 km liniari de masiv montan şi  peste 33% din  suprafaţa judeţului.

Zona de activitate cuprinde  integral versanţii sudici ai masivelor Parâng şi Vâlcan  şi parţial masivele Căpăţânei, Mehedinţi  şi Godeanu, masive complexe din punct de al potenţialului turistic cuprinzând peste 40 de trasee turistice montane pedestre,  3 zone de alpinism şi escaladă omologate, 1 zonă de schi alpin  amenajată, 4 perimetre de speologie (peşteri, avene, canioane), perimetre de zbor cu parapanta şi deltaplanul, trasee de mountainbike şi  4×4, etc.

Din  anul 1999 se trece la o nouă organizare, Serviciul Public  Judeţean  Salvamont Gorj  primind statutul de persoană juridică  şi ordonator de credite, având  7 angajaţi (6 salvatori profesionişti, 1 personal economic-contabilitate)   şi 3 echipe de câte  6 salvatori alpini voluntari, fiecare echipă având în componenţă câte un medic iar salvatorii alpini  fiind  atestaţi  în Şcolile  Naţionale Salvamont  şi perfecţionaţi  în ţară şi străinătate prin cursuri  de prim ajutor, intervenţie şi   salvare în munţi, calamităţi naturale, dezastre, descarcerări, etc.

Deschiderea  către Europa după anii  90 a permis  realizarea unor schimburi de experienţă cu  echipe de salvare din ţări cu mare tradiţie în domeniu: Rusia – 1991, Slovacia – 1993,  1995 – stagiu de pregătire în ţară cu salvatorii alpini francezi,  Italia –1996, Franţa – 1998, Franţa – 1999, Austria – 2000, Elveţia  – 2001, Croaţia 2002, Slovenia 2003 , Scotia 2003 , Polonia 2004 , Germania 2005 , 2007 , Elvetia 2007 stagii în care s-a reuşit atât creşterea nivelului valoric al salvatorilor  cât şi  perfecţionarea sistemelor de intervenţie şi salvare în munţi .

A fost un efort deosebit  din partea Consiliului Judeţean Gorj  dar  s-a înţeles că dezvoltarea economică a judeţului,  prin dezvoltarea turismului, se putea face numai  prin punerea în valoare a deosebitului potenţial turistic montan pe care îl deţine judeţul nostru   şi prin asigurarea  la cel mai înalt nivel a asistenţei de salvare montană.

În paralel cu această pregătire permanentă s-a încercat şi dotarea conform standardelor  a echipelor de salvatori, reuşindu-se o dotare  corespunzătoare care să permite intervenţia în cele mai dificile cazuri, mai mult de atât, s-a reuşit atragerea unor surse suplimentare de venituri   şi prin programe de finanţare externe s-a  construit în Tg.Jiu un modern şi funcţional sediu  pentru aceasta activitate.

Pe lângă cele 3 maşini  de intervenţie , doua ATV-uri şi un  scuter de zăpadă, există  în dotarea S.P.J. Salvamont Gorj  materialele necesare de  intervenţie, salvare  de la înălţime – adâncime – locuri greu accesibile, transport, echipamente specifice pentru salvări – recuperări din amenajări  urbane şi industriale, pereţi alpini, crevase, avalanşe, torente de apă, peşteri, filoane sau locuri înguste, etc.

Acest lucru a permis   intervenţia cu succes  în cazul unor  situaţii deosebite, situaţii în care alte structuri de salvare  nu au putut să acţioneze  datorită unei dotări şi/sau pregătiri necorespunzătoare .

Astfel începând din anul 1999 Consiliul Judeţean Gorj a iniţiat un experiment, unic până in prezent la nivelul ţării, de a forma o echipă de intervenţii complexe, bazată pe structura salvatorilor montani  şi care folosind  echipamentele şi metodele de salvare montană să intervină  şi în cazul accidentelor civile, industriale, rutiere, salvări subacvatice, dezastre şi calamităţi naturale, alături de colaboratorii săi constanţi, Protecţia Civilă, Ambulanţa, Poliţia, Centrul de educare canină Craiova, intervenţii  reuşite în cele mai dificile şi diverse situaţii.

Experimentul a avut un deosebit succes, fiind remarcat imediat de către specialiştii în domeniu şi menţionat în raportul despre România al Pactului de Stabilitate al structurilor NATO, echipa Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj aflându-se încă de la înfiinţare sub monitorizarea acestei instituţii şi  fiind în acest moment singura  echipă de salvare montană inclusă în   detaşamentele româneşti  participante la acţiunile  internaţionale cu caracter civil sau militar.

În acest context reprezentanţii echipei  au fost invitaţi să participe la exerciţiul internaţional «TAMING THE DRAGON – Croaţia 2002» şi «POPRAD – 2003»  organizat de Polonia şi Slovacia şi în care să-şi prezinte modul de organizare şi  sistemele de intervenţie.

Aceste exerciţii au demonstrat, nu numai larga aplicabilitate a noilor sisteme şi metode de salvare-intervenţie şi neta superioritate a acestora faţă de sistemele clasice, dar, mai ales buna pregătire, dotarea şi recunoaşterea nivelului actual de dezvoltare al salvatorilor gorjeni.

În anul 2003 conducerea  celei  mai mari brigăzi  de pompieri din România, Brigada «Dealul Spirii» din Bucureşti, a solicitat conducerii Consiliului Judeţean  Gorj sprijinul în pregătirea unei echipe de salvatori urbani  după modelul  echipei de intervenţii complexe  gorjene, salvatorii gorjeni asigurând  pregătirea şi formarea  pompierilor bucureşteni, cursurile continuând şi în decursul urmatorilor ani. De asemenea  salvatorii gorjeni au pregatit si echipa de salvari speciale a aeroportului M Kogalniceanu  in cadrul masurilor de  intreprinse de ridicare a standardelor aeroportului pentru a deveni baza NATO.

Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj a fost invitat in anul 2003 să-şi prezinte activitatea şi realizările în cadrul  primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, primind Trofeul de Aur al Congresului pentru “Curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi“

În acest moment echipa gorjeană a devenit etalonul  naţional în acest domeniu, modul de organizare, nivelul  de pregătire  şi dotare fiind mult superioare  echipelor cu mare tradiţie din domeniu  şi mai mult de atât, ultima hotărâre de guvern care reglementează activitatea de salvare montană impune tuturor judeţelor  cu zonă montană  să-şi organizeze activitatea de salvamont după modelul realizat în judeţul Gorj.

Consiliul Judeţean Gorj  acordă o atenţie deosebită sprijinirii şi dezvoltării activităţii Serviciul Public  Judeţean  Salvamont Gorj, asigurând resursele financiare necesare desfăşurării activităţii, completării sau înlocuirii  echipamentelor specifice, pregătirii salvatorilor, precum şi  finalizării obiectivului  de investiţii, Baza de intervenţie Salvamont Rânca, care alaturi de sediul central din Tg.Jiu sunt cele mai moderne obiective de acest gen din tara
Toate acestea  ne oferă certitudinea că la nivelul  judeţului Gorj activitatea de salvare se desfăşoară  într-adevăr la  „înălţime”.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, obiectul principal de activitate al Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj îl constituie participarea la acţiunile de prevenire a accidentelor în munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă, deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.
- Acţiunile de patrulare – prevenire s-au concentrat către zonele cu mare afluenţă turistică, efectuându-se patrulări cu echipaje de 3-5 salvatori, în 1-3 locaţii pe săptămână,
Scăderea numărului de accidente  de la an la anul se poate datora planificării şi realizării corespunzătoare a programului de patrulare şi prevenire, dar şi faptului că toate traseele turistice pedestre şi traseele de alpinism au fost verificate,  reamenajate şi remarcate la începutul  sezonului turistic.

În fiecare an in zona montana au fost montaţi noi stâlpi de marcaj cu săgeţi  indicatoare avertizoare şi  panouri turistice, refăcându-se marcajele pe majoritatea traseelor turistice pedestre. De asemenea au fost montate panouri  la limitele rezervaţiilor naturale în care se înregistrează aflux turistic mare  precum şi plăcuţe avertizoare “ECOTRASEU” acolo unde traseele turistice parcurg areale naturale protejate, încercându-se astfel avertizarea turiştilor privind necesitatea respectării unor reguli mai stricte care să asigure protejarea şi conservarea patrimoniului natural. În cadrul amenjărilor de protecţie au  fost montate  în canionul Olteţului două scări metalice de acces prevăzute cu balustrade de protecţie astfel încât vizitarea acestuia să se facă în condiţii de siguranţă maximă, în canionul Gropului mai multe sectoare  au fost prevăzute cu cabluri de siguranţă iar amenajările metalice de vizitare de la Cheile Corcoaia au fost reparate şi revopsite.

De asemenea  a fost  montată o poartă de protecţie la peştera Floriilor din bazinul superior al Văii Sohodolului  şi s-a încercat refacerea cadrului natural prin înlăturarea inscripţiilor de pe stânci, acţiuni desfăşurate în Cheile Sohodolului, Cheile Corcoaia  şi Cheile Galbenului.

În cadrul activităţii specifice s-a căutat  şi identificarea, amenajarea şi promovarea unor elemente turistice de atracţie care să poată sta la baza constituirii de către touroperatori a unor produse  turistice atractive şi competitive pe piaţa turistică internă şi externă, încercându-se astfel dezvoltarea şi diversificarea produsului turistic local.
Pe linie de protejare a rezervatiilor si monumentelor naturii salvamontistii gorjeni au preluat in custodie si ingrijesc trei importante obiective de patrimoniul natural ale judetului nostru, Stancile Rafaila din masivul Parang , Cheile Gropului Sec si pestera Floriilor din masivul Valcan.

Pe lângă acestea, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a implicat în activitatea de repunere în valoare, dezvoltare şi promovare a potenţialului turistic al judeţului Gorj, având membri în grupurile de lucru organizate la nivel judeţean şi regional pentru întocmirea planului de dezvoltare socială şi economică a judeţului şi regiunii, precum şi un membru în Comisia Naţională a Muntelui.

În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate o importanţă deosebită s-a acordat pregătirii specifice continue  şi dotării  corespunzatoare a salvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrul activităţilor turistice montane ca rafting-ul (coborârea cu ambarcaţiuni pe ape repezi de munte), speologie, explorări subacvatice, explorări de canioane, parapantă,  etc. asigurând participarea la şcolile naţionale de pregătire salvamont iarnă-vară, pregătirea şi atestarea a 5 salvatori-scafandri acestia devenind primii scafandri din judetul nostru.

De asemena  s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe, echipa de intervenţii speciale pregătită cu specialişti francezi şi organizată după modelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu, având acum capacitatea umană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montană, în accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.

Pe plan local s-au continuat lucrările la Baza de Intervenţie Salvamont de la Rânca, obiectivul fiind dat in folosinta partiala in decembrie 2004 si urmând a fi finalizat în anul 2005 şi care împreună cu sediul Salvamont din Tg.Jiu, vor fi cu siguranţă cele mai moderne din ţară şi echivalente cu cele din ţările cu mare tradiţie în domeniu din Europa.

Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj este organizat ca instituţie cu personalitate juridică, în acest an având o  structură de 29 de persoane, în organizare mixtă de personal angajat (salvatori montani  profesionişti) şi personal colaborator (18 persoane salvatori voluntari ).
Personalul voluntar este repartizat în trei echipe de câte 6 salvatori montani (cf.H.G. 1269/1996), echipe care acţionează în cele trei mari zone montane ale judeţului Gorj, Parâng (munţii Parâng şi Căpăţânei), Vâlcan şi Cerna (munţii Godeanu, Mehedinţi şi Cernei).

Deşi legislaţia în vigoare permite acordarea unei indemnizaţii de periculozitate pentru activitatea de salvare desfăşurată, toţi salvatorii alpini gorjeni au preferat să desfăşoare această activitate voluntar,nesolicitand niciodata in cei 20 de ani de activitate aceste drepturi banesti, preferand ca sumele economisite astfel să fie folosite pentru asigurarea unei dotări şi pregătiri specifice corespunzătoare.

În paralel cu activitatea specifică în cadrul S.P.J. Salvamont Gorj s-a format un Centru de Servicii şi Informaţii Turistice prin care se oferă gratuit tuturor celor interesaţi informaţii despre zona montană a judeţului, starea traseelor, prognoza meteo, posibilităţi de cazare şi alimentaţie publică, sfaturi privind pregătirea drumeţiilor montane, material informativ/educativ , asigurand asistenta salvamont la toate actiunile turistic sportive desfasurate in mod organizat in zona montana a judetului nostru.

Se poate spune că activitatea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj s-a desfăşurat la un nivel foarte bun, iar rezultatele de excepţie obţinute  se reflectă direct atât în dezvoltarea economică a judeţului, prin promovarea şi susţinerea unui turism de bună calitate, în asigurarea protecţiei populaţiei, prin intervenţia specializată în situaţii deosebite, precum şi la promovarea imaginii judeţului şi a ţării în lume.

Director,
Sabin Cornoiu

Comentati acest articol!