25 de ani de activitate de salvare montana in Gorj
Ranca.ro si echipa Salvamont Gorj urandu-va un sejur placut in muntii Gorjului va propun la inaugurarea a 25 de activitate de salvare montana o scurta trecere in revista istoricului nostru.
Articolele sunt preluate din cotidianul “Gorjeanul” si semnate Mugurel Petrescu.
Salvamontul gorjean, la 25 de ani
Un anunţ publicat în cotidianul Gazeta Gorjului invita prin anul 1985 alpiniştii, schiorii, speologii şi toţi iubitorii de munte gorjeni să participe la constituirea primei structuri de salvare montană a judeţului Gorj.
Începutul
Prima adunare, vreo 30 de persoane, cu mai multă sau mai puţină experienţă montană, şi un comitet de iniţiativă format din “Generalul Dumitrescu Ioan”, ofiţer MApN, “Doctorul Bebe” Sevastian Bunăiaşu – din partea Direcţiei Sanitare, “nea Sică” – Vasile Creţan, secretarul general al Consiliului Popular Gorj şi “nea Tinu” – Paicu Septimiu, din partea Oficiului Judeţean de Turism, toţi plini de elan, bune intenţii, planuri de acţiune, promisiuni, vise,dar nimic care să prevestească ce va urma.
Iniţial, sub coordonarea lui Ioan Dumitrescu, ofiţer de vânători de munte, s-a constituit un Centru Salvamont, cu două echipe de câte şapte salvatori montani şi câteva rezerve, toţi inimoşi şi mai ales animaţi de acest misterios, incitant şi atractiv spirit care plutea în aerul din jurul acestei activităţi. A urmat apoi o perioadă intensă de pregătire, cunoaştere a zonei de activitate, scoateri din producţie pe linie de Partid, o brumă de materiale, echipamente personale sau de împrumut, buget alocat mic, mâncare din traistă, unii renunţau, alţii ni se alăturau, schiorii deveneau alpinişti, alpiniştii schiori, speologii încercau să vadă lumea şi de la înălţime şi încet, încet începeam să semănăm şi a salvatori montani. Membri fondatori sau sosiţi în echipă în perioada următoare: Sabin Cornoiu, Emil Mănoiu, Nicu Vasile Mitroiu, Sergiu Rovenţa, Aurel Dumitru, Ninel Băcescu, Florin Oniga, Dan Rădulescu, Gigi Taşcău, Mugurel Petrescu, Genu Grădinaru, Sandu Flămându, medicii Marian Dumitrescu şi Nuţu Gheorghiţoiu împreună cu alţii veniţi mai târziu au început să pună treburile în mişcare.
Amintiri, concursuri şi glume cu… nea Gică de la sculărie
“Primele apariţii în acţiunile la nivel naţional au fost o surpriză pentru mulţi – ne mărturisea actualul director al salvamontului gorjean Sabin Cornoiu – eram doar primii olteni din Salvamontul Românesc, nu proveneam din pepiniera unor cluburi de schi sau alpinism care să ne fi făcut cunoscuţi la concursurile de profil din ţară, dar veneam cu un suflu nou, plini de elan şi entuziasm specific zonei, lucruri care au făcut ca să fim imediat acceptaţi şi integraţi în această mică, numeric, dar, mare, sufleteşte, familie a Salvamontului Românesc. Memorabile vor rămâne acele momente când la acţiunile naţionale veneam o echipă de 5-6 persoane cu un uriaş şi superb autocar, pentru acea vreme, pe care scria, Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, pe care ni-l puneau la dispoziţie cei care de pe atunci formau cel mai bun şi renumit ansamblu folcloric din ţara noastră. Au urmat ani frumoşi, elanul şi entuziasmul nu ne părăseau, cazuri din ce în ce mai multe, dar, ce era mai important, demonstram că suntem utili şi că reuşim să ne facem treaba foarte bine.
Prin anii ‘88 începem să lucrăm şi cu structurile de protecţie civilă, la început în exerciţii şi antrenamente, apoi, la acţiuni reale, începând un experiment de aplicare a sistemelor de salvare montană în salvări civile, industriale, acvatice, experiment care şi-a dovedit utilitatea şi aplicabilitatea de-a lungul anilor.
De neuitat – îşi aminteşte interlocutorul nostru – rămâne exerciţiul de la uzina de armament din Bumbeşti-Jiu, când am fost îmbrăcaţi în costume militare, aproape că era să fim tunşi pierdut la spate şi fără păr peste urechi, pentru a corespunde cerinţelor vremii pentru elementele de bază ale societăţii şi am fost prezentaţi ca angajaţi ai uzinei. Exerciţiu superb, trăgătorii atârnaţi de corzi au respins atacul inamic, apoi au salvat răniţii, succes total şi ropote de aplauze.
Problema a apărut la final când comisia de la Bucureşti a dorit să îi felicite personal pe cei care coborâseră zidurile în rapel , iar, când am fost întrebaţi în ce secţie lucrăm, toţi spuneam, pe rând la Sculărie, pentru că auzisem că de pe clădirea acestei secţii vom face exerciţiul.
Felicitări pentru echipă şi pentru conducerea uzinei şi multe zâmbete ascunse , pe atunci fiind la modă bancul cu Papa, Ceauşescu şi nea Gică de la Sculărie”.
Primii salvamontişti gorjeni “cu acte”
Au mai trecut ceva ani, echipele s-au cristalizat, au apărut primii salvatori absolvenţi ai Şcolilor Naţionale Salvamont iar activitatea mergea din ce în ce mai bine.
A venit Revoluţia, schimbări majore în rândul celor care trebuiau să susţină activitatea proaspetei structuri de salvare montană, dar, avantajul oraşelor mici, a comunităţilor unite, cei noi veniţi ne cunoşteau activitatea şi au acordat tot sprijinul pentru continuarea la un nivel acceptabil a activităţii.
În conformitate cu reglementările specifice activitatea principală a salvamontului o constituie acţiunile de prevenire a accidentelor din munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice, patrularea în zonele cu flux turistic ridicat precum şi acţiunile propriu-zise de salvare montană desfăşurate în baza unor proceduri precise. Acţiunile de patrulare preventive se desfăşoară cu echipe de 3-5 salvatori în 1-3 locaţii diferite săptămânal. Periodic stâlpii de marcaj precum şi săgeţile indicatoare de pe traseele turistice gorjene sunt supuşi unor lucrări specifice (reparaţii,înlocuiri ori montaje de elemente noi) prin aceasta refăcându-se trasee ori porţiuni din acestea pentru creşterea siguranţei turiştilor pedeştrii.
Încep schimburile de experienţă în străinătate, 1991- Rusia, Slovacia 1993, 1995- Franţa, 1996 –Italia, 1998 -Franţa, 2000 – Austria prilej bun de ridicare a nivelului de pregătire a salvamontiştilor gorjeni , dotare din ce în ce mai bună şi rezultate foarte bune într-o activitate care devenea din ce în ce mai complexă şi mai solicitantă.
Începând cu anul 1993 de coordonarea echipelor începe să se ocupe Sabin Cornoiu, iar schimbarea cadrului legislativ din anul 1996, duce la înfiinţarea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj, cu 3 echipe de salvatori, prima instituţie de acest gen înfiinţată în ţară şi având personalitate juridică.
Proiecte ambiţioase
Neîncredere şi mirare în rândul unor centre Salvamont din ţară, care nu au înţeles la ce trebuie directori şi contabili şefi care să conducă activitaţile de salvare în munţi, dar această formă de organizarea şi-a demonstrat eficacitatea de-a lungul timpului, toate echipele trecând la acest statut.
După ascensiuni în Caucaz, în 1991 şi Tatra, în 1993, în anul 1998 patru salvamontişti gorjeni atacă Alpii, un proiect ambiţios cu ascensiuni pe Matterhorn, Mont Blanc şi culoarul Pallavicini rezultatele gorjenilor făcând ca presa de specialitate a acelor vremuri să afirme, mai în glumă, mai în serios, că “ Oltenii au privit Europa de sus “ sau “Mont Blanc, cu miros de praz”. Pe plan local, structura se dezvoltă permanent ajungându-se treptat la 4 echipe de salvatori angajaţi şi voluntari, echipe ce erau chemate sa facă faţă unei activităţi de salvare pe o suprafaţă foarte întinsă de teren montan ( Parâng, Vâlcan, Godeanu, integral versanţii sudici şi parţial munţii Mehedinţi şi Cernei ), cu o intensă activitate turistică şi cu o diversitate şi complexitate mare a acţiunilor de salvare.
Specializări în salvaspeo şi intervenţii subacvatice
Astfel, în anul 2002, salvatorii gorjeni acţionează în peştera Izverna din munţii Mehedinţi, pentru recuperarea a doi scafandri-speologi unguri, victime în urma unui accident în peştera Izverna.’’Intreaga operaţiune- ne mărturisea şeful salvamontului gorjean – a durat cca 10 ore în subteran, cu scufundări şi traversări de sifoane până la minus 15 m şi temperaturi ale apei de 6-7 grade, transport subacvatic a zeci de kilograme de echipamente de intervenţii, perforator, troliu, tărgi, montat de balustrăzi, tiroliene şi multe altele ‘’Acţiunea este considerată şi la ora actuală cea mai dificilă operaţiune de salvare speologică rezolvată de o echipă românească. Salvamontiştii gorjeni îşi continuă şi completează pregătirea în salvările din mediul urban, industrial, subacvatic şi este solicitată să intervină în accidente rutiere, calamităţi naturale şi într-o multitudine de exerciţii la nivel naţional sau transfrontaliere, unde este remarcată de către comandamentul de coordonare al răspunsului la dezastre (EADRCC) din cadrul NATO, fiind invitată să participe la o serie de exerciţii internaţionale ca “Taming the Dragon “ Croaţia -2002, “ Poprad “ Polonia/Slovacia – 2003.
Formatori de pregătire la standarde Nato
Începând cu anul 2003, echipa este solicitată să devină furnizor de pregătire profesională în domeniul salvărilor complexe efectuând pregătirea primei grupe de pompieri-salvatori din cadrul Brigăzii de pompieri “Dealu Spirii “ din Bucureşti şi a celor de pe aeroportul M.Kogâlniceanu din Constanţa, în vederea atingerii standardelor impuse de omologarea acestuia ca aeroport NATO. Dezvoltarea permanentă a activităţii, a dotării materiale şi a numărului de personal a impus şi asigurarea unor sedii corespunzătoare, în acest sens, în anul 2002 inaugurându-se baza centrală de salvare din Targu Jiu şi în 2005 Baza de Intervenţie din Rânca, masivul Parâng, unele dintre cele mai moderne obiective de acest gen din ţara noastră. Pentru deosebita activitate, în anul 2003, cu ocazia primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj primeşte “ Trofeul de Aur” pentru “curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi”.
Ecotrasee în munţii Gorjului
Trebuie făcută menţiunea că în scopul protejării anumitor perimetre gorjene au fost montate panouri de delimitarea ariilor protejate precum şi a rezervaţiilor naturale iar ca o noutate toate traseele ce străbat areale protejate poartă specificaţia ECOTRASEU avertizând turiştii despre necesitatea respectării stricte a unor reguli de protejare şi conservare a patrimoniului natural local. În cadrul acţiunilor speciale s-a cautat şi identificat noi elemente turistice de atracţie toate având ca scop promovarea patrimoniului turistic local care să stea la baza constituirii de către operatorii de turism a unor produse turistice competitive atât pe piaţa internă cât şi externă. Tot în scopul unei mai eficiente protecţii a patrimoniului natural local salvamontiştii gorjeni au luat în regim de custodie trei obiective gorjene. Este vorba despre stâncile Rafaila din Parâng şi de Cheile Gropului Sec şi Peştera Floriilor din masivul Vîlcan.
Un sfert de veac ‘’la înălţime’’ pe munţii Jiului de Sus
Activitatea salvamontului gorjean se menţine pe un făgaş normal, Consiliul Judeţean Gorj înţelege necesitatea activităţii şi îi acordă atenţia necesară şi, mai ales, resursele financiare desfăşurării la un nivel cât mai ridicat al activităţii. Se continuă pregătirea la nivel local şi naţional a echipelor, atât pentru salvările montane, speologice, subacvatice sau complexe, cât şi la nivel european, prin participarea la diverse schimburi de experienţă, dar şi prin stabilirea unui relaţii de colaborare permanentă cu salvatorii din Oberstdorf, asigurându-se pregătirea şi perfecţionarea anuală a salvamontiştilor gorjeni cu colegii germani.
‘’25 de ani de activitate, mai grei sau mai frumoşi, realizări peste visurile oricăruia dintre cei peste 100 de membri care au constituit de-a lungul timpului, pentru perioade mai lungi sau mai scurte echipele de salvare montană gorjene, mii de intervenţii, dar mai ales –sublinia liderul salvamontiştilor gorjeni – un spirit minunat care animă permanent şi menţine mereu la înălţime această activitate’’.
Fără intenţia de a plictisi cititorii noştrii să oferim totuşi la final şi câteva date tehnice legate de locul şi specificul activităţii salvatorilor montani gorjeni.
Zona de activitate cuprinde integral versanţii sudici ai masivelor Parâng şi Vâlcan şi parţial masivele Căpăţânei, Mehedinţi şi Godeanu, masive complexe ale potenţialului turistic cuprinzând peste 40 de trasee turistice montane pedestre, 3 zone de alpinism şi escaladă omologate, 1 zonă de schi alpin amenajată, 4 perimetre de speologie, perimetre de zbor cu parapanta, trasee de mountainbike şi 4×4, etc.
În conformitate cu reglementările legale în vigoare, obiectul principal de activitate al Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj îl constituie participarea la acţiunile de prevenire a accidentelor în munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă, deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.
Acţiunile de patrulare / prevenire sunt concentrate către zonele cu afluenţă turistică, efectuându-se patrulări cu echipaje de 3-5 salvatori, în 1-3 locaţii pe săptămână.
În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate o importanţă deosebită s-a acordat pregătirii specifice continue şi dotării corespunzătoare a salvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrul activităţilor turistice montane ca rafting-ul , speologia, explorările subacvatice, explorările de canioane, parapanta, etc. asigurând participarea la şcolile naţionale salvamont iarnă-vară, pregătirea şi atestarea a 5 salvatori-scafandri aceştia devenind primii scafandri din judeţul nostru.
De asemena, s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe, echipa de intervenţii speciale pregătită şi organizată după modelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu, având acum capacitatea umană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montană, în accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.
În cadrul activităţilor specifice din Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a format şi un Centru de Servicii şi Informaţii Turistice prin care se oferă gratuit tuturor celor interesaţi informaţii despre zona montană a judeţului asigurându-se în acelaşi timp asistenţă la toate acţiunile turistic-sportive desfăşurate în mod organizat în zona montană a judeţului nostru.
Iată zonele de acţiune ale salvatorilor gorjeni precum şi cele mai importante obiective turistice din componenţa lor:
1.Echipa Vâlcan deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al munţilor Vâlcan, circa 50 km lungime, între defileul Jiului şi Valea Pocruia (circa 600 kmp suprafaţă) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu 2 zone de interes turistic: Tismana, Runcu si o zonă de alpinism omologată( Cheile Sohodolului).
2.Echipa Cerna deţine ca zonă de activitate perimetrul montan al judeţului Gorj ce cuprinde munţii Mehedinţi (parţial), munţii Godeanu (parţial), munţii Cernei (parţial) cu o suprafaţă de peste 500 kmp, cu 8 trasee adiacente şi trei trasee principale de creastă cu două zone de interes turistic: Padeş – Valea Mare şi Cerna Sat – Izvoarele Cernei;
3.Echipa Parâng deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al masivului Parâng şi parţial munţii Căpăţânei, între valea Cernişoarei şi Defileul Jiului (suprafaţă de peste 700 Kmp) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu patru zone de interes turistic: Lainici, Rânca, Baia de Fier, Polovragi , două zone omologate de alpinism: Baia de Fier şi Polovragi şi o zonă de schi: Rânca.
4. Echipa Gorj, alcătuită din salvatori montani profesionişti angajaţi permanent, care are ca zonă de activitate întreaga zonă montană a judeţului Gorj, intervine prima în acţiunile de salvare şi îşi completează numărul necesar de personal de interventie cu salvatori colaboratori si voluntari.
5. Echipa Gorj – Salvaspeo, alcătuită din salvatori speologi, care are ca zonă de activitate întregul arel speologic al judeţului Gorj format din peste 2000 de peşteri şi avene localizate în principalele perimetre speologice gorjene: Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Şuşiţa, Cheile Sohodolului, Tismana-Pocruia, Cloşani, Motru Sec.
Multa sanatate si viata cat mai lunga! Cu cat mai putine incidente si necazuri! Muntii au nevoie de voi, baieti! Tot respectul!