Statiunea Ranca - Ranca .RO » Salvamont Gorj

25 de ani de activitate de salvare montana in Gorj

mitrut stanoiu — Mon, 14 Jun 2010 19:15:23 +0000

Ranca.ro si echipa Salvamont Gorj urandu-va un sejur placut in muntii Gorjului va propun la inaugurarea a 25 de activitate de salvare montana o scurta trecere in revista istoricului nostru.

Articolele sunt preluate din cotidianul “Gorjeanul” si semnate Mugurel Petrescu.

Salvamontul gorjean, la 25 de ani

Un anunţ publicat în cotidianul Gazeta Gorjului invita prin anul 1985 alpiniştii, schiorii, speologii şi toţi iubitorii de munte gorjeni să participe la constituirea primei structuri de salvare montană a judeţului Gorj.

Începutul

Prima adunare, vreo 30 de persoane, cu mai multă sau mai puţină experienţă montană, şi un comitet de iniţiativă format din “Generalul Dumitrescu Ioan”, ofiţer MApN, “Doctorul Bebe” Sevastian Bunăiaşu – din partea Direcţiei Sanitare, “nea Sică” – Vasile Creţan, secretarul general al Consiliului Popular Gorj şi “nea Tinu” – Paicu Septimiu, din partea Oficiului Judeţean de Turism, toţi plini de elan, bune intenţii, planuri de acţiune, promisiuni, vise,dar nimic care să prevestească ce va urma.

Iniţial, sub coordonarea lui Ioan Dumitrescu, ofiţer de vânători de munte, s-a constituit un Centru Salvamont, cu două echipe de câte şapte salvatori montani şi câteva rezerve, toţi inimoşi şi mai ales animaţi de acest misterios, incitant şi atractiv spirit care plutea în aerul din jurul acestei activităţi. A urmat apoi o perioadă intensă de pregătire, cunoaştere a zonei de activitate, scoateri din producţie pe linie de Partid, o brumă de materiale, echipamente personale sau de împrumut, buget alocat mic, mâncare din traistă, unii renunţau, alţii ni se alăturau, schiorii deveneau alpinişti, alpiniştii schiori, speologii încercau să vadă lumea şi de la înălţime şi încet, încet începeam să semănăm şi a salvatori montani. Membri fondatori sau sosiţi în echipă în perioada următoare: Sabin Cornoiu, Emil Mănoiu, Nicu Vasile Mitroiu, Sergiu Rovenţa, Aurel Dumitru, Ninel Băcescu, Florin Oniga, Dan Rădulescu, Gigi Taşcău, Mugurel Petrescu, Genu Grădinaru, Sandu Flămându, medicii Marian Dumitrescu şi Nuţu Gheorghiţoiu împreună cu alţii veniţi mai târziu au început să pună treburile în mişcare.

Amintiri, concursuri şi glume cu… nea Gică de la sculărie

“Primele apariţii în acţiunile la nivel naţional au fost o surpriză pentru mulţi – ne mărturisea actualul director al salvamontului gorjean Sabin Cornoiu – eram doar primii olteni din Salvamontul Românesc, nu proveneam din pepiniera unor cluburi de schi sau alpinism care să ne fi făcut cunoscuţi la concursurile de profil din ţară, dar veneam cu un suflu nou, plini de elan şi entuziasm specific zonei, lucruri care au făcut ca să fim imediat acceptaţi şi integraţi în această mică, numeric, dar, mare, sufleteşte, familie a Salvamontului Românesc. Memorabile vor rămâne acele momente când la acţiunile naţionale veneam o echipă de 5-6 persoane cu un uriaş şi superb autocar, pentru acea vreme, pe care scria, Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, pe care ni-l puneau la dispoziţie cei care de pe atunci formau cel mai bun şi renumit ansamblu folcloric din ţara noastră. Au urmat ani frumoşi, elanul şi entuziasmul nu ne părăseau, cazuri din ce în ce mai multe, dar, ce era mai important, demonstram că suntem utili şi că reuşim să ne facem treaba foarte bine.

Prin anii ’88 începem să lucrăm şi cu structurile de protecţie civilă, la început în exerciţii şi antrenamente, apoi, la acţiuni reale, începând un experiment de aplicare a sistemelor de salvare montană în salvări civile, industriale, acvatice, experiment care şi-a dovedit utilitatea şi aplicabilitatea de-a lungul anilor.

De neuitat – îşi aminteşte interlocutorul nostru – rămâne exerciţiul de la uzina de armament din Bumbeşti-Jiu, când am fost îmbrăcaţi în costume militare, aproape că era să fim tunşi pierdut la spate şi fără păr peste urechi, pentru a corespunde cerinţelor vremii pentru elementele de bază ale societăţii şi am fost prezentaţi ca angajaţi ai uzinei. Exerciţiu superb, trăgătorii atârnaţi de corzi au respins atacul inamic, apoi au salvat răniţii, succes total şi ropote de aplauze.

Problema a apărut la final când comisia de la Bucureşti a dorit să îi felicite personal pe cei care coborâseră zidurile în rapel , iar, când am fost întrebaţi în ce secţie lucrăm, toţi spuneam, pe rând la Sculărie, pentru că auzisem că de pe clădirea acestei secţii vom face exerciţiul.

Felicitări pentru echipă şi pentru conducerea uzinei şi multe zâmbete ascunse , pe atunci fiind la modă bancul cu Papa, Ceauşescu şi nea Gică de la Sculărie”.

Primii salvamontişti gorjeni “cu acte”

Au mai trecut ceva ani, echipele s-au cristalizat, au apărut primii salvatori absolvenţi ai Şcolilor Naţionale Salvamont iar activitatea mergea din ce în ce mai bine.

A venit Revoluţia, schimbări majore în rândul celor care trebuiau să susţină activitatea proaspetei structuri de salvare montană, dar, avantajul oraşelor mici, a comunităţilor unite, cei noi veniţi ne cunoşteau activitatea şi au acordat tot sprijinul pentru continuarea la un nivel acceptabil a activităţii.

În conformitate cu reglementările specifice activitatea principală a salvamontului o constituie acţiunile de prevenire a accidentelor din munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice, patrularea în zonele cu flux turistic ridicat precum şi acţiunile propriu-zise de salvare montană desfăşurate în baza unor proceduri precise. Acţiunile de patrulare preventive se desfăşoară cu echipe de 3-5 salvatori în 1-3 locaţii diferite săptămânal. Periodic stâlpii de marcaj precum şi săgeţile indicatoare de pe traseele turistice gorjene sunt supuşi unor lucrări specifice (reparaţii,înlocuiri ori montaje de elemente noi) prin aceasta refăcându-se trasee ori porţiuni din acestea pentru creşterea siguranţei turiştilor pedeştrii.

Încep schimburile de experienţă în străinătate, 1991- Rusia, Slovacia 1993, 1995- Franţa, 1996 –Italia, 1998 -Franţa, 2000 – Austria prilej bun de ridicare a nivelului de pregătire a salvamontiştilor gorjeni , dotare din ce în ce mai bună şi rezultate foarte bune într-o activitate care devenea din ce în ce mai complexă şi mai solicitantă.

Începând cu anul 1993 de coordonarea echipelor începe să se ocupe Sabin Cornoiu, iar schimbarea cadrului legislativ din anul 1996, duce la înfiinţarea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj, cu 3 echipe de salvatori, prima instituţie de acest gen înfiinţată în ţară şi având personalitate juridică.

Proiecte ambiţioase

Neîncredere şi mirare în rândul unor centre Salvamont din ţară, care nu au înţeles la ce trebuie directori şi contabili şefi care să conducă activitaţile de salvare în munţi, dar această formă de organizarea şi-a demonstrat eficacitatea de-a lungul timpului, toate echipele trecând la acest statut.

După ascensiuni în Caucaz, în 1991 şi Tatra, în 1993, în anul 1998 patru salvamontişti gorjeni atacă Alpii, un proiect ambiţios cu ascensiuni pe Matterhorn, Mont Blanc şi culoarul Pallavicini rezultatele gorjenilor făcând ca presa de specialitate a acelor vremuri să afirme, mai în glumă, mai în serios, că “ Oltenii au privit Europa de sus “ sau “Mont Blanc, cu miros de praz”. Pe plan local, structura se dezvoltă permanent ajungându-se treptat la 4 echipe de salvatori angajaţi şi voluntari, echipe ce erau chemate sa facă faţă unei activităţi de salvare pe o suprafaţă foarte întinsă de teren montan ( Parâng, Vâlcan, Godeanu, integral versanţii sudici şi parţial munţii Mehedinţi şi Cernei ), cu o intensă activitate turistică şi cu o diversitate şi complexitate mare a acţiunilor de salvare.

Specializări în salvaspeo şi intervenţii subacvatice

Astfel, în anul 2002, salvatorii gorjeni acţionează în peştera Izverna din munţii Mehedinţi, pentru recuperarea a doi scafandri-speologi unguri, victime în urma unui accident în peştera Izverna.’’Intreaga operaţiune- ne mărturisea şeful salvamontului gorjean – a durat cca 10 ore în subteran, cu scufundări şi traversări de sifoane până la minus 15 m şi temperaturi ale apei de 6-7 grade, transport subacvatic a zeci de kilograme de echipamente de intervenţii, perforator, troliu, tărgi, montat de balustrăzi, tiroliene şi multe altele ‘’Acţiunea este considerată şi la ora actuală cea mai dificilă operaţiune de salvare speologică rezolvată de o echipă românească. Salvamontiştii gorjeni îşi continuă şi completează pregătirea în salvările din mediul urban, industrial, subacvatic şi este solicitată să intervină în accidente rutiere, calamităţi naturale şi într-o multitudine de exerciţii la nivel naţional sau transfrontaliere, unde este remarcată de către comandamentul de coordonare al răspunsului la dezastre (EADRCC) din cadrul NATO, fiind invitată să participe la o serie de exerciţii internaţionale ca “Taming the Dragon “ Croaţia -2002, “ Poprad “ Polonia/Slovacia – 2003.

Formatori de pregătire la standarde Nato

Începând cu anul 2003, echipa este solicitată să devină furnizor de pregătire profesională în domeniul salvărilor complexe efectuând pregătirea primei grupe de pompieri-salvatori din cadrul Brigăzii de pompieri “Dealu Spirii “ din Bucureşti şi a celor de pe aeroportul M.Kogâlniceanu din Constanţa, în vederea atingerii standardelor impuse de omologarea acestuia ca aeroport NATO. Dezvoltarea permanentă a activităţii, a dotării materiale şi a numărului de personal a impus şi asigurarea unor sedii corespunzătoare, în acest sens, în anul 2002 inaugurându-se baza centrală de salvare din Targu Jiu şi în 2005 Baza de Intervenţie din Rânca, masivul Parâng, unele dintre cele mai moderne obiective de acest gen din ţara noastră. Pentru deosebita activitate, în anul 2003, cu ocazia primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj primeşte “ Trofeul de Aur” pentru “curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi”.

Ecotrasee în munţii Gorjului

Trebuie făcută menţiunea că în scopul protejării anumitor perimetre gorjene au fost montate panouri de delimitarea ariilor protejate precum şi a rezervaţiilor naturale iar ca o noutate toate traseele ce străbat areale protejate poartă specificaţia ECOTRASEU avertizând turiştii despre necesitatea respectării stricte a unor reguli de protejare şi conservare a patrimoniului natural local. În cadrul acţiunilor speciale s-a cautat şi identificat noi elemente turistice de atracţie toate având ca scop promovarea patrimoniului turistic local care să stea la baza constituirii de către operatorii de turism a unor produse turistice competitive atât pe piaţa internă cât şi externă. Tot în scopul unei mai eficiente protecţii a patrimoniului natural local salvamontiştii gorjeni au luat în regim de custodie trei obiective gorjene. Este vorba despre stâncile Rafaila din Parâng şi de Cheile Gropului Sec şi Peştera Floriilor din masivul Vîlcan.

Un sfert de veac ‘’la înălţime’’ pe munţii Jiului de Sus

Activitatea salvamontului gorjean se menţine pe un făgaş normal, Consiliul Judeţean Gorj înţelege necesitatea activităţii şi îi acordă atenţia necesară şi, mai ales, resursele financiare desfăşurării la un nivel cât mai ridicat al activităţii. Se continuă pregătirea la nivel local şi naţional a echipelor, atât pentru salvările montane, speologice, subacvatice sau complexe, cât şi la nivel european, prin participarea la diverse schimburi de experienţă, dar şi prin stabilirea unui relaţii de colaborare permanentă cu salvatorii din Oberstdorf, asigurându-se pregătirea şi perfecţionarea anuală a salvamontiştilor gorjeni cu colegii germani.

‘’25 de ani de activitate, mai grei sau mai frumoşi, realizări peste visurile oricăruia dintre cei peste 100 de membri care au constituit de-a lungul timpului, pentru perioade mai lungi sau mai scurte echipele de salvare montană gorjene, mii de intervenţii, dar mai ales –sublinia liderul salvamontiştilor gorjeni – un spirit minunat care animă permanent şi menţine mereu la înălţime această activitate’’.

Fără intenţia de a plictisi cititorii noştrii să oferim totuşi la final şi câteva date tehnice legate de locul şi specificul activităţii salvatorilor montani gorjeni.

Zona de activitate cuprinde integral versanţii sudici ai masivelor Parâng şi Vâlcan şi parţial masivele Căpăţânei, Mehedinţi şi Godeanu, masive complexe ale potenţialului turistic cuprinzând peste 40 de trasee turistice montane pedestre, 3 zone de alpinism şi escaladă omologate, 1 zonă de schi alpin amenajată, 4 perimetre de speologie, perimetre de zbor cu parapanta, trasee de mountainbike şi 4×4, etc.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, obiectul principal de activitate al Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj îl constituie participarea la acţiunile de prevenire a accidentelor în munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă, deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.

Acţiunile de patrulare / prevenire sunt concentrate către zonele cu afluenţă turistică, efectuându-se patrulări cu echipaje de 3-5 salvatori, în 1-3 locaţii pe săptămână.

În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate o importanţă deosebită s-a acordat pregătirii specifice continue şi dotării corespunzătoare a salvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrul activităţilor turistice montane ca rafting-ul , speologia, explorările subacvatice, explorările de canioane, parapanta, etc. asigurând participarea la şcolile naţionale salvamont iarnă-vară, pregătirea şi atestarea a 5 salvatori-scafandri aceştia devenind primii scafandri din judeţul nostru.

De asemena, s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe, echipa de intervenţii speciale pregătită şi organizată după modelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu, având acum capacitatea umană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montană, în accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.

În cadrul activităţilor specifice din Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a format şi un Centru de Servicii şi Informaţii Turistice prin care se oferă gratuit tuturor celor interesaţi informaţii despre zona montană a judeţului asigurându-se în acelaşi timp asistenţă la toate acţiunile turistic-sportive desfăşurate în mod organizat în zona montană a judeţului nostru.

Iată zonele de acţiune ale salvatorilor gorjeni precum şi cele mai importante obiective turistice din componenţa lor:

1.Echipa Vâlcan deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al munţilor Vâlcan, circa 50 km lungime, între defileul Jiului şi Valea Pocruia (circa 600 kmp suprafaţă) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu 2 zone de interes turistic: Tismana, Runcu si o zonă de alpinism omologată( Cheile Sohodolului).

2.Echipa Cerna deţine ca zonă de activitate perimetrul montan al judeţului Gorj ce cuprinde munţii Mehedinţi (parţial), munţii Godeanu (parţial), munţii Cernei (parţial) cu o suprafaţă de peste 500 kmp, cu 8 trasee adiacente şi trei trasee principale de creastă cu două zone de interes turistic: Padeş – Valea Mare şi Cerna Sat – Izvoarele Cernei;

3.Echipa Parâng deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al masivului Parâng şi parţial munţii Căpăţânei, între valea Cernişoarei şi Defileul Jiului (suprafaţă de peste 700 Kmp) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu patru zone de interes turistic: Lainici, Rânca, Baia de Fier, Polovragi , două zone omologate de alpinism: Baia de Fier şi Polovragi şi o zonă de schi: Rânca.

4. Echipa Gorj, alcătuită din salvatori montani profesionişti angajaţi permanent, care are ca zonă de activitate întreaga zonă montană a judeţului Gorj, intervine prima în acţiunile de salvare şi îşi completează numărul necesar de personal de interventie cu salvatori colaboratori si voluntari.

5. Echipa Gorj – Salvaspeo, alcătuită din salvatori speologi, care are ca zonă de activitate întregul arel speologic al judeţului Gorj format din peste 2000 de peşteri şi avene localizate în principalele perimetre speologice gorjene: Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Şuşiţa, Cheile Sohodolului, Tismana-Pocruia, Cloşani, Motru Sec.

Despre Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj

mitrut stanoiu — Fri, 15 May 2009 09:08:05 +0000

În urma unor tragice accidente petrecute în zona montană, în anul 1985 se înfiinţează de către Consiliul Popular Judeţean Gorj, prima structură de salvare montană în judeţul Gorj, formată din două echipe de salvatori alpini voluntari constituite din cei mai buni schiori, alpinişti sau speologi din judeţ. Echipa reuşeşte să-şi dezvolte activitatea de la an la an şi să se afirme, atât pe plan local cât şi naţional, prin intervenţiile de salvare realizate.

După 1990 echipele se reorganizează pe lângă Consiliul Judeţean Gorj, iar din 1997 după apariţia H.G.1269/96 se înfiinţează Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj cu trei echipe de salvatori alpini profesionişti şi voluntari, echipe ce acoperă integral zona montană a judeţului Gorj, circa 145 km liniari de masiv montan şi peste 33% din suprafaţa judeţului.

Zona de activitate cuprinde integral versanţii sudici ai masivelor Parâng şi Vâlcan şi parţial masivele Căpăţânei, Mehedinţi şi Godeanu, masive complexe din punct de al potenţialului turistic cuprinzând peste 40 de trasee turistice montane pedestre, 3 zone de alpinism şi escaladă omologate, 1 zonă de schi alpin amenajată, 4 perimetre de speologie (peşteri, avene, canioane), perimetre de zbor cu parapanta şi deltaplanul, trasee de mountainbike şi 4×4, etc.

Din anul 1999 se trece la o nouă organizare, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj primind statutul de persoană juridică şi ordonator de credite, având 7 angajaţi (6 salvatori profesionişti, 1 personal economic-contabilitate) şi 3 echipe de câte 6 salvatori alpini voluntari, fiecare echipă având în componenţă câte un medic iar salvatorii alpini fiind atestaţi în Şcolile Naţionale Salvamont şi perfecţionaţi în ţară şi străinătate prin cursuri de prim ajutor, intervenţie şi salvare în munţi, calamităţi naturale, dezastre, descarcerări, etc.

Deschiderea către Europa după anii 90 a permis realizarea unor schimburi de experienţă cu echipe de salvare din ţări cu mare tradiţie în domeniu: Rusia – 1991, Slovacia – 1993, 1995 – stagiu de pregătire în ţară cu salvatorii alpini francezi, Italia –1996, Franţa – 1998, Franţa – 1999, Austria – 2000, Elveţia – 2001, Croaţia 2002, Slovenia 2003 , Scotia 2003 , Polonia 2004 , Germania 2005 , 2007 , Elvetia 2007 stagii în care s-a reuşit atât creşterea nivelului valoric al salvatorilor cât şi perfecţionarea sistemelor de intervenţie şi salvare în munţi .

A fost un efort deosebit din partea Consiliului Judeţean Gorj dar s-a înţeles că dezvoltarea economică a judeţului, prin dezvoltarea turismului, se putea face numai prin punerea în valoare a deosebitului potenţial turistic montan pe care îl deţine judeţul nostru şi prin asigurarea la cel mai înalt nivel a asistenţei de salvare montană.

În paralel cu această pregătire permanentă s-a încercat şi dotarea conform standardelor a echipelor de salvatori, reuşindu-se o dotare corespunzătoare care să permite intervenţia în cele mai dificile cazuri, mai mult de atât, s-a reuşit atragerea unor surse suplimentare de venituri şi prin programe de finanţare externe s-a construit în Tg.Jiu un modern şi funcţional sediu pentru aceasta activitate.

Pe lângă cele 3 maşini de intervenţie , doua ATV-uri şi un scuter de zăpadă, există în dotarea S.P.J. Salvamont Gorj materialele necesare de intervenţie, salvare de la înălţime – adâncime – locuri greu accesibile, transport, echipamente specifice pentru salvări – recuperări din amenajări urbane şi industriale, pereţi alpini, crevase, avalanşe, torente de apă, peşteri, filoane sau locuri înguste, etc.

Acest lucru a permis intervenţia cu succes în cazul unor situaţii deosebite, situaţii în care alte structuri de salvare nu au putut să acţioneze datorită unei dotări şi/sau pregătiri necorespunzătoare .

Astfel începând din anul 1999 Consiliul Judeţean Gorj a iniţiat un experiment, unic până in prezent la nivelul ţării, de a forma o echipă de intervenţii complexe, bazată pe structura salvatorilor montani şi care folosind echipamentele şi metodele de salvare montană să intervină şi în cazul accidentelor civile, industriale, rutiere, salvări subacvatice, dezastre şi calamităţi naturale, alături de colaboratorii săi constanţi, Protecţia Civilă, Ambulanţa, Poliţia, Centrul de educare canină Craiova, intervenţii reuşite în cele mai dificile şi diverse situaţii.

Experimentul a avut un deosebit succes, fiind remarcat imediat de către specialiştii în domeniu şi menţionat în raportul despre România al Pactului de Stabilitate al structurilor NATO, echipa Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj aflându-se încă de la înfiinţare sub monitorizarea acestei instituţii şi fiind în acest moment singura echipă de salvare montană inclusă în detaşamentele româneşti participante la acţiunile internaţionale cu caracter civil sau militar.

În acest context reprezentanţii echipei au fost invitaţi să participe la exerciţiul internaţional «TAMING THE DRAGON – Croaţia 2002» şi «POPRAD – 2003» organizat de Polonia şi Slovacia şi în care să-şi prezinte modul de organizare şi sistemele de intervenţie.

Aceste exerciţii au demonstrat, nu numai larga aplicabilitate a noilor sisteme şi metode de salvare-intervenţie şi neta superioritate a acestora faţă de sistemele clasice, dar, mai ales buna pregătire, dotarea şi recunoaşterea nivelului actual de dezvoltare al salvatorilor gorjeni.

În anul 2003 conducerea celei mai mari brigăzi de pompieri din România, Brigada «Dealul Spirii» din Bucureşti, a solicitat conducerii Consiliului Judeţean Gorj sprijinul în pregătirea unei echipe de salvatori urbani după modelul echipei de intervenţii complexe gorjene, salvatorii gorjeni asigurând pregătirea şi formarea pompierilor bucureşteni, cursurile continuând şi în decursul urmatorilor ani. De asemenea salvatorii gorjeni au pregatit si echipa de salvari speciale a aeroportului M Kogalniceanu in cadrul masurilor de intreprinse de ridicare a standardelor aeroportului pentru a deveni baza NATO.

Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj a fost invitat in anul 2003 să-şi prezinte activitatea şi realizările în cadrul primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, primind Trofeul de Aur al Congresului pentru “Curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi“

În acest moment echipa gorjeană a devenit etalonul naţional în acest domeniu, modul de organizare, nivelul de pregătire şi dotare fiind mult superioare echipelor cu mare tradiţie din domeniu şi mai mult de atât, ultima hotărâre de guvern care reglementează activitatea de salvare montană impune tuturor judeţelor cu zonă montană să-şi organizeze activitatea de salvamont după modelul realizat în judeţul Gorj.

Consiliul Judeţean Gorj acordă o atenţie deosebită sprijinirii şi dezvoltării activităţii Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, asigurând resursele financiare necesare desfăşurării activităţii, completării sau înlocuirii echipamentelor specifice, pregătirii salvatorilor, precum şi finalizării obiectivului de investiţii, Baza de intervenţie Salvamont Rânca, care alaturi de sediul central din Tg.Jiu sunt cele mai moderne obiective de acest gen din tara
Toate acestea ne oferă certitudinea că la nivelul judeţului Gorj activitatea de salvare se desfăşoară într-adevăr la „înălţime”.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, obiectul principal de activitate al Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj îl constituie participarea la acţiunile de prevenire a accidentelor în munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă, deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.
- Acţiunile de patrulare – prevenire s-au concentrat către zonele cu mare afluenţă turistică, efectuându-se patrulări cu echipaje de 3-5 salvatori, în 1-3 locaţii pe săptămână,
Scăderea numărului de accidente de la an la anul se poate datora planificării şi realizării corespunzătoare a programului de patrulare şi prevenire, dar şi faptului că toate traseele turistice pedestre şi traseele de alpinism au fost verificate, reamenajate şi remarcate la începutul sezonului turistic.

În fiecare an in zona montana au fost montaţi noi stâlpi de marcaj cu săgeţi indicatoare avertizoare şi panouri turistice, refăcându-se marcajele pe majoritatea traseelor turistice pedestre. De asemenea au fost montate panouri la limitele rezervaţiilor naturale în care se înregistrează aflux turistic mare precum şi plăcuţe avertizoare “ECOTRASEU” acolo unde traseele turistice parcurg areale naturale protejate, încercându-se astfel avertizarea turiştilor privind necesitatea respectării unor reguli mai stricte care să asigure protejarea şi conservarea patrimoniului natural. În cadrul amenjărilor de protecţie au fost montate în canionul Olteţului două scări metalice de acces prevăzute cu balustrade de protecţie astfel încât vizitarea acestuia să se facă în condiţii de siguranţă maximă, în canionul Gropului mai multe sectoare au fost prevăzute cu cabluri de siguranţă iar amenajările metalice de vizitare de la Cheile Corcoaia au fost reparate şi revopsite.

De asemenea a fost montată o poartă de protecţie la peştera Floriilor din bazinul superior al Văii Sohodolului şi s-a încercat refacerea cadrului natural prin înlăturarea inscripţiilor de pe stânci, acţiuni desfăşurate în Cheile Sohodolului, Cheile Corcoaia şi Cheile Galbenului.

În cadrul activităţii specifice s-a căutat şi identificarea, amenajarea şi promovarea unor elemente turistice de atracţie care să poată sta la baza constituirii de către touroperatori a unor produse turistice atractive şi competitive pe piaţa turistică internă şi externă, încercându-se astfel dezvoltarea şi diversificarea produsului turistic local.
Pe linie de protejare a rezervatiilor si monumentelor naturii salvamontistii gorjeni au preluat in custodie si ingrijesc trei importante obiective de patrimoniul natural ale judetului nostru, Stancile Rafaila din masivul Parang , Cheile Gropului Sec si pestera Floriilor din masivul Valcan.

Pe lângă acestea, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a implicat în activitatea de repunere în valoare, dezvoltare şi promovare a potenţialului turistic al judeţului Gorj, având membri în grupurile de lucru organizate la nivel judeţean şi regional pentru întocmirea planului de dezvoltare socială şi economică a judeţului şi regiunii, precum şi un membru în Comisia Naţională a Muntelui.

În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate o importanţă deosebită s-a acordat pregătirii specifice continue şi dotării corespunzatoare a salvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrul activităţilor turistice montane ca rafting-ul (coborârea cu ambarcaţiuni pe ape repezi de munte), speologie, explorări subacvatice, explorări de canioane, parapantă, etc. asigurând participarea la şcolile naţionale de pregătire salvamont iarnă-vară, pregătirea şi atestarea a 5 salvatori-scafandri acestia devenind primii scafandri din judetul nostru.

De asemena s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe, echipa de intervenţii speciale pregătită cu specialişti francezi şi organizată după modelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu, având acum capacitatea umană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montană, în accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.

Pe plan local s-au continuat lucrările la Baza de Intervenţie Salvamont de la Rânca, obiectivul fiind dat in folosinta partiala in decembrie 2004 si urmând a fi finalizat în anul 2005 şi care împreună cu sediul Salvamont din Tg.Jiu, vor fi cu siguranţă cele mai moderne din ţară şi echivalente cu cele din ţările cu mare tradiţie în domeniu din Europa.

Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj este organizat ca instituţie cu personalitate juridică, în acest an având o structură de 29 de persoane, în organizare mixtă de personal angajat (salvatori montani profesionişti) şi personal colaborator (18 persoane salvatori voluntari ).
Personalul voluntar este repartizat în trei echipe de câte 6 salvatori montani (cf.H.G. 1269/1996), echipe care acţionează în cele trei mari zone montane ale judeţului Gorj, Parâng (munţii Parâng şi Căpăţânei), Vâlcan şi Cerna (munţii Godeanu, Mehedinţi şi Cernei).

Deşi legislaţia în vigoare permite acordarea unei indemnizaţii de periculozitate pentru activitatea de salvare desfăşurată, toţi salvatorii alpini gorjeni au preferat să desfăşoare această activitate voluntar,nesolicitand niciodata in cei 20 de ani de activitate aceste drepturi banesti, preferand ca sumele economisite astfel să fie folosite pentru asigurarea unei dotări şi pregătiri specifice corespunzătoare.

În paralel cu activitatea specifică în cadrul S.P.J. Salvamont Gorj s-a format un Centru de Servicii şi Informaţii Turistice prin care se oferă gratuit tuturor celor interesaţi informaţii despre zona montană a judeţului, starea traseelor, prognoza meteo, posibilităţi de cazare şi alimentaţie publică, sfaturi privind pregătirea drumeţiilor montane, material informativ/educativ , asigurand asistenta salvamont la toate actiunile turistic sportive desfasurate in mod organizat in zona montana a judetului nostru.

Se poate spune că activitatea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj s-a desfăşurat la un nivel foarte bun, iar rezultatele de excepţie obţinute se reflectă direct atât în dezvoltarea economică a judeţului, prin promovarea şi susţinerea unui turism de bună calitate, în asigurarea protecţiei populaţiei, prin intervenţia specializată în situaţii deosebite, precum şi la promovarea imaginii judeţului şi a ţării în lume.

Director,
Sabin Cornoiu

Organizarea şi funcţionarea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj

mitrut stanoiu — Fri, 15 May 2009 08:59:12 +0000

CAPITOLUL I DISPOZITII GENERALE

Art.1. Serviciul Public Judeţean SALVAMONT Gorj este organizat în subordinea Consiliului Judeţean Gorj şi este înfiinţat în baza prevederilor art. 104, alin.1, lit.(h) din Legea nr.215/2001 privind Administraţia publică locală , ale H.G. nr. 1269/1996 înlocuită de H.G. 77/13.02.2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi şi ale L.402/2007 privind prevenirea accidentelor si organizarea activităţii de salvare din mediul subteran speologic.
Art.2. Sediul Serviciului Public Judeţean SALVAMONT Gorj este situat în Tg-Jiu,bd. Victoria nr. 7 A , cod poştal 210165 , email:salvamont@eltop.ro , jud. Gorj
Art.3. Serviciul Public Judeţean SALVAMONT Gorj este instituţie publică cu personalitate juridică, funcţionează cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă, contracte de colaborare şi are în structura organizatorică 35 de posturi şi 3 compartimente , conform Organigramei.

CAPITOLUL II
OBIECTUL DE ACTIVITATE

Art.4. Serviciul Public Judeţean SALVAMONT Gorj are ca obiect principal de activitate:
- coordonarea activităţii de prevenire a accidentelor montane şi de salvare in munţi si în mediul subteran speologic a persoanelor accidentate şi a bolnavilor( COD CAEN 514906)
Art.5. Principalele atribuţii ale Serviciului Public Judeţean SALVAMONT Gorj , cf. HG 77 / 13.02.2003 şi L 402/2006 sunt:
a) coordonează din punct de vedere administrativ si organizatoric activitatea de salvare montană si speologică în judeţ;
b) propune omologarea sau desfiinţarea unor trasee montane ;
c) coordonează şi supraveghează activitatea de amenajare, întreţinere şi reabilitare a traseelor montane din judeţ ;
d) asigura preluarea apelurilor de urgenţă privind accidentele montane şi speologice şi transmiterea acestora la şefii de formaţie Salvamont sau la înlocuitorii acestora;
e) asigura permanenţa la punctele şi refugiile Salvamont;
f) organizează activitatea de pregătire profesională a salvatorilor montani şi salvatorilor speologi din judeţ;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de activitatea de salvare montană şi salvaspeo prevăzute de legislaţia in vigoare sau stabilite prin hotărâre a Consiliului Judeţean.
Art.6. Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale Serviciului Public Judeţean SALVAMONT Gorj colaborează cu :
a) Consiliul Judeţean Gorj ;
b) Consiliile Locale şi Primăriile din judeţul Gorj ;
c) Serviciul de Ambulanţă Gorj ;
d) Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ;
e) Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România;
f) Corpul Român Salvaspeo ;
g) Federaţia Română de Speologie ;
h) Ministerul Turismului ;
i) Inspectoratul de Poliţie
j) Jandarmeria Gorj ;
k) Romsilva Gorj ;
l) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Gorj ;
m) Administraţiile Parcurilor Naţionale din judeţul Gorj;

CAPITOLUL III
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Art.7. Organigrama , ştatul de funcţii şi regulamentul de organizare si funcţionare al
Serviciul Public Judeţean SALVAMONT Gorj se aprobă prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Gorj.
Art.8. (1)Conducerea direcţiei este formată din director şi contabil sef_, sarcinile lor specifice fiind prezentate în fişele posturilor, iar performanţele profesionale ale acestora vor fi evaluate de conducerea Consiliului Judeţean Gorj.
(2)Directorul răspunde de realizarea atribuţiilor ce îi revin prin prezentul regulament, precum şi alte atribuţii încredinţate de Consiliul Judeţean Gorj.
(3)Directorul îl informează pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj asupra problemelor importante cu care se confruntă serviciul şi prezintă anual sau ori de cate ori este nevoie , un raport asupra activităţii Serviciului.
(4) In exercitarea atribuţiilor sale directorul emite dispoziţii. , dispoziţii care sunt executorii din momentul în care au fost comunicate celor interesaţi .
Art.9. Pentru buna desfăşurare a activităţii Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj îşi va organiza următoarele departamente :
a) dotare materială şi tehnică de salvare;
b) pregătire profesională şi protecţia muncii;
c) pregătire medicală;
d) turism - promovare , dezvoltare potenţial turistic , informaţii şi servicii turistice;
e) ecologie şi protejarea patrimoniului natural;
f) relaţii profesionale la nivel naţional şi internaţional;
Art.10. În vederea asigurării pregătirii specifice şi instruirii salvatorilor montani si salvaspeo , Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj va organiza acţiuni de pregătire specifică sezonului , pregătiri de minim 3 zile/luna/salvator , efectuate lunar sau ori de cate ori este nevoie astfel încât să se îndeplinească şi prevederile legale privind instructajul periodic de protecţie a muncii.

CAPITOLUL IV
PERSONALUL SERVICIULUI PUBLIC JUDETEAN SALVAMONT GORJ

Art.11. Personalul serviciului este compus din personal cu contract individual de muncă care este angajat, sancţionat şi eliberat din funcţie conform legii şi din personal cu contract de colaborare sau voluntariat care este sancţionat şi eliberat din funcţie conform legii.
Art.12. Salarizarea personalului Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj se face potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului din sectorul bugetar , completata cu actele normative care reglementează activitatea de salvare montană şi speologică , cu respectarea organigramei şi a statului de funcţii aprobate de Consiliul Judeţean Gorj şi cu încadrarea în fondul de salarii prevăzut în bugetul anual.
Art.13. Pe perioada derulării unor programe de finanţare organigrama Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj se va suplimenta automat cu numărul de angajaţi necesari in proiect , salarizarea acestora asigurându-se din sursele proiectului sau, după caz, din bugetul propriu.
Art.14. Cu excepţia postului de contabil sef şi administrator, toate posturile de angajaţi permanenţi pot fi ocupate numai de persoane atestate salvatori montani , cu experienţa în activitatea de salvare montană din judeţul Gorj ;
Art.15. Personalul angajat va suplini fără salarizare suplimentară şi alte posturi necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii specifice ( conducător auto, magaziner , cabanier , dactilograf, etc ) ;

CAPITOLUL V
PATRIMONIUL ŞI FINANŢAREA ACTIVITĂŢILOR PROPRII

Art.16. (1)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj se asigură din transferuri de la bugetul judeţean.
(2)Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă de Consiliul Judeţean Gorj.
(3)Fondurile aprobate iniţial prin buget nu pot fi modificate decât cu aprobarea ordonatorului principal de credite în conformitate cu prevederile Legii Finanţelor publice nr. 273/2006 şi/sau a legilor rectificative ale bugetului de stat.
Art.17. Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj organizează şi conduce contabilitatea propriilor operaţiuni financiare ,conform legislaţiei în vigoare şi are cont deschis la Trezoreria Municipiului Tg.Jiu.

CAPITOLUL VI
ATRIBUŢII DE SERVICIU

Art.18. Directorul este subordonat Vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Gorj , este ordonator terţiar de credite şi îndeplineşte următoarele atribuţiuni:
a) răspunde de conducerea şi coordonarea activităţii Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj şi duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Judeţean Gorj în ceea ce priveşte activitatea Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj.
b) întocmeşte şi supune aprobării conducerii Consiliului Judeţean Gorj graficul lunar de patrulări şi de asigurare a asistentei de specialitate în zonele cu aflux mare de turişti sau în zonele cu factor de risc ridicat.
c) reprezintă serviciul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice , cu persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate.
Art.19. Contabilul Şef este subordonat Directorului şi îndeplineşte următoarele atribuţii :
a) răspunde de organizarea şi urmărirea evidenţei contabile şi a execuţiei bugetare în conformitate cu prevederile legii;
b) îndrumă personalul din subordine în vederea executării corecte şi la zi a evidenţei contabile;
c) prelucrează periodic legislaţia nou apărută
d) întocmeşte bilanţul contabil şi dările de seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia bugetară şi asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor instituţiei faţă de stat;
e) organizează activitatea de inventariere a patrimoniului, de instruire a comisiilor de inventariere;
f) înregistrează, verificarea şi valorificarea rezultatelor inventarierii şi informează conducătorul instituţiei privind desfăşurarea şi rezultatele activităţii de inventariere;
g) urmăreşte situaţia debitelor restante, ia măsurile necesare pentru încasarea acestora şi informează conducătorul instituţiei în acest sens;
h) angajează instituţia prin semnătură alături de directorul instituţiei în relaţia cu terţe persoane;
i) aplică controlul financiar preventiv;
j) colaborează cu toate compartimentele serviciului
k) asigură păstrarea integrităţii patrimoniului;
l) verifică şi avizează toate documentele întocmite de diferite compartimente în ceea ce priveşte legalitatea;
m) îndeplineşte şi alte atribuţii date în sarcină de către director;
n) asigură respectarea disciplinei economico-financiare în conformitate cu prevederile legii în vigoare;
o) efectuează şi face operaţiuni de plată şi încasare în concordanţă cu activităţile comerciale şi contabile efectuate;
p) întocmeşte documente de plată către trezorerie, documente contabile, urmăreşte primirea la timp a extraselor de cont şi verificarea acestora cu documentele însoţitoare;
r) încadrează corect pe subdiviziuni clasificaţia bugetară a cheltuielilor;
s) efectuează operaţiuni de casierie şi asigură încasarea la timp a creanţelor, lichidarea obligaţiilor de plată, ia măsurile necesare pentru stabilirea răspunderilor materiale atunci când este cazul şi aduce la cunoştinţă conducătorului instituţiei aceste probleme;
ş) efectuează controale de gestiuni periodice şi ordonate;
t) ia măsuri pentru păstrarea integrităţii patrimoniului;
ţ) îndeplineşte atribuţiile legale de efectuare a vărsămintelor;
v) se preocupă permanent de îmbunătăţirea propriilor cunoştinţe profesionale prin studiul legislaţiei şi metodelor de lucru nou apărute în domeniu, participă atunci când este posibil, la cursuri de perfecţionare;
x) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către conducătorul unităţii.
Art.20. Compartimentul Achiziţii Publice şi Turism este subordonat Directorului şi îndeplineşte următoarele atribuţii :
a) organizează activităţi de achiziţii publice pentru achiziţionarea de bunuri , lucrări şi servicii, împreună cu specialiştii din cadrul serviciului, conform normelor legale în vigoare;
b) coordonează activitatea din punct de vederea al aprovizionării cu tot ce este necesar pentru bunul mers al activităţii de comercializare;
c) urmăreşte ca produsele achiziţionate să corespundă din punct de vedere calitativ, să corespundă cu facturile emise de furnizori şi să fie predate gestionarilor, conform cu actele întocmite;
d) coordonează activitatea punctelor de informare turistica ale Bazei de salvare Rânca si Bazei centrale Tg.Jiu;
e) coordonează activitatea de dezvoltare şi promovare turistică ;
f) organizează participarea la târgurile de turism;
Art.21. Compartimentul Tehnic – Administrativ – Salvare este subordonat Directorului şi îndeplineşte următoarele atribuţii :
a) îndeplineşte funcţia de administrator la nivelul serviciului;
b) înregistrează documentele contabile intrate şi ieşite în registrul de corespondenţă;
c) răspunde de respectarea normelor de protecţia muncii şi normelor P.S.I;
d) asigură administrarea, întreţinerea , verificarea şi testarea periodica a fondurilor materiale destinate bunei funcţionări a serviciului;
e) asigura buna funcţionare şi întreţinere a Bazei de salvare Rânca şi a Bazei Tg.Jiu;
f) asigură permanenţa la Baza de Salvare şi Intervenţie Salvamont Rânca;
g) asigură administrarea traseelor turistice montane ;
h) întocmeşte planurile de intervenţie în accidentele montane şi speologice;
i) efectuează şi gestionează activitatea de transport;
j) înregistrează şi ţine evidenţa tuturor documentelor intrate în arhivă, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, conform Legii 16/1996;
k) urmăreşte şi răspunde potrivit legii, ca toţi salariaţii să respecte nomenclatorul dosarelor;
l) anual, grupează documentele create potrivit problematicii şi termenelor de păstrare, stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă;
m) asigură condiţii corespunzătoare pentru păstrarea documentelor create, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
n) îndeplineşte şi alte atribuţii în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 16/1996, actualizată a Arhivelor Naţionale;
o) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către contabilul şef;
p) colaborează cu toate compartimentele serviciului.
Art.22. Compartimentul Salvare Montană şi Speologică este alcatuit din 4 (patru) echipe de salvare montana si o echipa de salvare speologica si este subordonat Directorului şi îndeplineşte următoarele atribuţii :
a) patrularea preventiva în zonele montane şi speologice cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat si in zonele de practicare intensiva a sporturilor de iarna;
b) deplasarea de urgenta la locul solicitat , salvarea accidentatului sau a bolnavului , acordarea primului ajutor medical şi transportarea la locul stabilit , pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.
c) asigură întreţinerea , verificarea , marcarea sau remarcarea periodica a traseelor turistice montane ;

CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE

Art.23. (1)Atribuţiile directorului şi ale personalului cu funcţii de conducere sau de execuţie din cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj sunt prevăzute în fişele posturilor.
(2)În raport cu modificările intervenite în structura sau activitatea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj , fişele postului personalului , vor fi reactualizate şi completate, cu aprobarea directorului.
Art.24. Personalul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj este încadrat potrivit Statului de funcţii cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Art.25. Toţi salariaţii Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj răspund de colectarea , sistematizarea , păstrarea , conservarea şi arhivarea tuturor documentelor create, cf. legii.
Art.26. Serviciul Public Judeţean Salvamont va menţine relaţii permanente cu Serviciile Publice Salvamont şi Salvaspeo din judeţele învecinate pentru conlucrarea în cazul accidentelor produse în regiunile de demarcaţie a judeţelor sau în cazul unor accidente care necesită intervenţia unui număr mare de salvatori.
Art.27. Serviciul Public Judeţean Salvamont împreună cu conducerea Consiliului Judeţean va negocia cu instituţiile la care sunt angajaţi salvatori alpini sau salvatorilor speologi colaboratori si voluntari condiţiile şi modalităţile concrete de sprijinire a participării acestora la acţiunile de salvare.
Art.28. Pe perioada desfăşurării activităţilor de patrulare – prevenire, pregătire sau salvare, in situaţia in care nu se acorda indemnizaţia de hrană, se va acorda salvatorilor participanţi la acţiune, diurnă de deplasare in condiţiile şi cuantumul prevăzute de sistemul bugetar.
Art.29. In cadrul Serviciului Public Salvamont Gorj va funcţiona o echipa de intervenţii speciale pregătită să acţioneze în situaţii deosebite şi în afara zonei montane, acţiuni de salvare care necesită intervenţii complexe pentru recuperarea şi transportul accidentaţilor în cazul unor accidente civile , industriale , rutiere, acvatice, subacvatice şi calamităţi naturale.
Echipa va acţiona prioritar la nivelul judeţului Gorj, dar, va putea răspunde şi la solicitări de intervenţie la nivel naţional sau internaţional.
Art.30. In cadrul activităţii sale Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj va colabora şi cu alte structuri de salvare organizate la nivel judeţean , naţional sau internaţional şi se poate afilia la asociaţii şi organisme de profil din ţară şi străinătate.
Art.31. Personalul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj este obligat să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prezentului regulament.
Art.32. Prevederile prezentului regulament pot fi completate cu noi dispoziţii legale privitoare la obiectul de activitatea al acestei direcţii.

În locul unui scurt istoric

mitrut stanoiu — Fri, 15 May 2009 08:46:14 +0000

O caracteristică a judeţului Gorj este faptul că suprafaţa sa este alcătuită din zona montană valoroasă, atât din punct de vedere turistic, cât şi al activităţilor economice (exploatări forestiere, cariere de materii prime, amenajări hidroelectrice, aşezări umane permanente sau sezoniere, etc.), în care un număr mare de persoane desfăşoară activităţi diverse în perimetrul montan.

În urma unor accidente deosebit de grave, în anul 1985, Consiliul Popular al Judeţului Gorj a hotărât, în baza H.G. nr. 160/1969, înfiinţarea Centrului Salvamont Gorj, unitate de intervenţie şi salvare în cazul accidentelor montane.

În anul 1997, în urma apariţiei unor noi reglementări privind activitatea de salvare în munţi, activitatea salvamont la nivelul judeţului Gorj se reorganizează conform H.G. 1269/1996 (cap. II, punctul 2.2.), înfiinţându-se, prin Hotărârea nr. 15 a Consiliului Judeţean Gorj, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj, cu rolul de a coordona activitatea de prevenire a accidentelor şi de salvare în munţi a turiştilor accidentaţi şi a bolnavilor.

Reglementările ulterioare, respectiv H.G. nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, Legea nr. 229/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, O.U.G. nr. 6/2004 şi Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor speologice, au prevăzut obligativitatea înfiinţării la nivelul judeţelor cu teritoriu montan şi mediu subteran speologic a serviciilor publice judeţene Salvamont, respectiv, de salvare speologică, şi de asemenea, necesitatea creşterii imediate a numărului angajaţilor acestor servicii, determinată de intensificarea accidentelor în munţi şi completarea de urgentă a cadrului legislativ privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar, prin includerea personalului angajat din serviciile publice salvamont.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin în conformitate cu prevederile legale, pentru Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj se propune o structură de formată din 35 de persoane angajaţi , colaboratori si voluntari , după cum urmează:
- 16 (şaisprezece) angajaţi permanenţi, dintre care 1 (unu) post salvator montan/director executiv , 5 (cinci) salvatori montani profesionişti, 1 (unu) post contabil şef, 2 (două) posturi compartiment achiziţii publice şi turism ( 1 economist/atestat salvator montan, 1 inspector pe probleme de turism/atestat salvator montan), 6 (şase) posturi de salvator montan-punct permanent salvare şi intervenţie Rânca;
- 19 (nouăsprezece) salvatori colaboratori si voluntari ce alcătuiesc cele trei echipe de salvatori montani Vâlcan, Cerna şi Parâng, care vor interveni în zonele de responsabilitate alături de echipa Gorj formată din personalul angajat în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj.

Structura propusă are în vedere asigurarea funcţionalităţii şi operativităţii echipelor de intervenţie, precum şi a cadrului organizatoric optim pentru desfăşurarea activităţii serviciului.

Echipele de intervenţie în salvarea montană sunt organizate conform H.G. nr. 77/2003 din minimum 6 (şase) salvatori alpini, iar echipa de salvare speologică din minimum 15(cincisprezece) salvatori, conform Legii nr. 402/2006.

În funcţie de dezvoltarea ulterioară a activităţii de salvare speologică, dacă creşterea volumului de activitate o va impune, se va propune înfiinţarea si a celei de-a doua echipe de salvare speologica, în conformitate cu prevederile Legii nr. 402/2006 si recomandările Corpului Român Salvaspeo – CORSA , adresa nr. 003/09.02.2009.
Prin activitatea lor, echipele de salvatori alpini şi salvaspeo acoperă întreaga suprafaţă montană a judeţului Gorj, astfel:
1. Echipa Vâlcan deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al munţilor Vâlcan, circa 50 km lungime, între defileul Jiului şi Valea Pocruia ,circa 600 kmp suprafaţă, cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă; 2 zone de interes turistic: Tismana, Runcu; o zonă de alpinism omologată: Cheile Sohodolului.
2. Echipa Cerna deţine ca zonă de activitate perimetrul montan al judeţului Gorj ce cuprinde munţii Mehedinţi (parţial), munţii Godeanu (parţial), munţii Cernei (parţial), intre Valea Pocruia si zonă cu o suprafaţă de peste 500 kmp, cu 8 trasee adiacente şi trei trasee principale de creastă; două zone de interes turistic: Padeş – Valea Mare şi Cerna Sat – Izvoarele Cernei;
3. Echipa Parâng deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al masivului Parâng şi parţial munţii Căpaţânei , intre valea Cernişoarei şi Defileul Jiului, cu o suprafaţă de peste 700 Kmp, cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă; patru zone de interes turistic: Lainici, Rânca, Baia de Fier, Polovragi; două zone omologate de alpinism: Baia de Fier şi Polovragi; o zonă de schi: Rânca.
4. Echipa Gorj, alcătuită din salvatori montani profesionişti angajaţi permanent, care are ca zonă de activitate întreaga zonă montană a judeţului Gorj , intervine prima în acţiunile de salvare şi îşi completează numărul necesar de personal de interventie cu salvatori colaboratori si voluntari.
5. Echipa Gorj- Salvaspeo , alcătuită din salvatori speologi, care are ca zonă de activitate întreagul arel speologic a judeţului Gorj format din peste 2000 de peşteri , localizate in urmatoarele perimetre speologice principale : Polovragi, Baia de Fier, Lainici , Şuşiţa, Cheile Sohodolului , Tismana-Pocruia, Cloşani , Motru Sec.