Statiunea Ranca - Ranca .RO » Noutati

Pensiune de vanzare

mitrut stanoiu — Mon, 27 Sep 2010 17:35:05 +0000

Pensiunea Alpin, construita din lemn si piatra de munte, emanand bun gust, rafinament si eleganta, situata in statiunea Ranca, la 200m de partia de ski, e compusa din 10 camere, (capacitate de 24 persoane), living (dotat cu semineu), restaurant (capacitate 40 locuri), alte dependinte, baza sportiva, amenajata cu gazon sintetic de calitate si nocturna (sporturi practicabile: fotbal, tennis, volei, baschet, iarna baza sportiva se transforma in patinoar), 3 ATV-uri, parcare.

Pensiunea dispune de incalzire centrala (inclusive prin pardoseala), izolatie termica si fonica, fosa septica, apa curenta, internet Wireless, fiind dotata cu o camera Web care transmite in direct.

Fiecare camera este dotata cu baie proprie ultramoderna, Tv. (plasma), pat, dulap.
Restaurantul si bucataria au dotari de ultima generatie (plita electrica, masina spalat vase, fripteouza, cuptor microunde, etc.)
Suprafata utila este de 600mp.

Mai multe informatii si galerie foto pe www.alpinranca.ro
Pretul de vanzare este de 500.000 Euro.
Relatii la tel 0724233059

Festivalului Toamnei Rânca – Distracţie şi voie bună la munte!

mitrut stanoiu — Wed, 25 Aug 2010 12:48:40 +0000

Târguri cu vânzare de produse tradiţionale, spectacole de divertisment, concursuri, tombole şi parade.Toate acestea vor fi pregătite pentru gorjeni la Rânca, în cadrul primei ediţii a Festivalului Toamnei, organizat sub sloganul „Distracţie şi voie bună la munte!”.

Vizitatorii care vor veni în perioada 3-5 septembrie în staţiunea montană Rânca vor putea achiziţiona direct de la meşteşugari produse tradiţionale şi de artizanat şi vor avea acces la terenurile de fotbal şi tenis. Iubitorii de adrenalină vor putea încerca experienţe noi cu bilele de mers pe apă sau practicând săniuş cu bărci pneumatice de mici dimensiuni pe pistele special amenajate. Pentru ziua de sâmbătă, 4 septembrie organizatorii primei ediţii a festivalului îi invită pe iubitorii manifestărilor artistice şi divertisment la parada portului popular, la parada cailor şi la atelierele de meşteşugărit. Nici concursurile nu vor lipsi din programul manifestărilor.

Vizitatorii cu talent culinar vor putea participa la concursuri de gătit în aer liber, iar pofticioşii se pot întrece la concursul de mâncat plăcinte. Seara se va încheia cu tombole cu premii, cu spectacole de muzică şi dans popular. Printre invitaţi se numără şi soliştii Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”.

Printre organizatori se numără Primăria oraşului Novaci, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Sursa: Pandurul.ro

25 de ani de activitate de salvare montana in Gorj

mitrut stanoiu — Mon, 14 Jun 2010 19:15:23 +0000

Ranca.ro si echipa Salvamont Gorj urandu-va un sejur placut in muntii Gorjului va propun la inaugurarea a 25 de activitate de salvare montana o scurta trecere in revista istoricului nostru.

Articolele sunt preluate din cotidianul “Gorjeanul” si semnate Mugurel Petrescu.

Salvamontul gorjean, la 25 de ani

Un anunţ publicat în cotidianul Gazeta Gorjului invita prin anul 1985 alpiniştii, schiorii, speologii şi toţi iubitorii de munte gorjeni să participe la constituirea primei structuri de salvare montană a judeţului Gorj.

Începutul

Prima adunare, vreo 30 de persoane, cu mai multă sau mai puţină experienţă montană, şi un comitet de iniţiativă format din “Generalul Dumitrescu Ioan”, ofiţer MApN, “Doctorul Bebe” Sevastian Bunăiaşu – din partea Direcţiei Sanitare, “nea Sică” – Vasile Creţan, secretarul general al Consiliului Popular Gorj şi “nea Tinu” – Paicu Septimiu, din partea Oficiului Judeţean de Turism, toţi plini de elan, bune intenţii, planuri de acţiune, promisiuni, vise,dar nimic care să prevestească ce va urma.

Iniţial, sub coordonarea lui Ioan Dumitrescu, ofiţer de vânători de munte, s-a constituit un Centru Salvamont, cu două echipe de câte şapte salvatori montani şi câteva rezerve, toţi inimoşi şi mai ales animaţi de acest misterios, incitant şi atractiv spirit care plutea în aerul din jurul acestei activităţi. A urmat apoi o perioadă intensă de pregătire, cunoaştere a zonei de activitate, scoateri din producţie pe linie de Partid, o brumă de materiale, echipamente personale sau de împrumut, buget alocat mic, mâncare din traistă, unii renunţau, alţii ni se alăturau, schiorii deveneau alpinişti, alpiniştii schiori, speologii încercau să vadă lumea şi de la înălţime şi încet, încet începeam să semănăm şi a salvatori montani. Membri fondatori sau sosiţi în echipă în perioada următoare: Sabin Cornoiu, Emil Mănoiu, Nicu Vasile Mitroiu, Sergiu Rovenţa, Aurel Dumitru, Ninel Băcescu, Florin Oniga, Dan Rădulescu, Gigi Taşcău, Mugurel Petrescu, Genu Grădinaru, Sandu Flămându, medicii Marian Dumitrescu şi Nuţu Gheorghiţoiu împreună cu alţii veniţi mai târziu au început să pună treburile în mişcare.

Amintiri, concursuri şi glume cu… nea Gică de la sculărie

“Primele apariţii în acţiunile la nivel naţional au fost o surpriză pentru mulţi – ne mărturisea actualul director al salvamontului gorjean Sabin Cornoiu – eram doar primii olteni din Salvamontul Românesc, nu proveneam din pepiniera unor cluburi de schi sau alpinism care să ne fi făcut cunoscuţi la concursurile de profil din ţară, dar veneam cu un suflu nou, plini de elan şi entuziasm specific zonei, lucruri care au făcut ca să fim imediat acceptaţi şi integraţi în această mică, numeric, dar, mare, sufleteşte, familie a Salvamontului Românesc. Memorabile vor rămâne acele momente când la acţiunile naţionale veneam o echipă de 5-6 persoane cu un uriaş şi superb autocar, pentru acea vreme, pe care scria, Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, pe care ni-l puneau la dispoziţie cei care de pe atunci formau cel mai bun şi renumit ansamblu folcloric din ţara noastră. Au urmat ani frumoşi, elanul şi entuziasmul nu ne părăseau, cazuri din ce în ce mai multe, dar, ce era mai important, demonstram că suntem utili şi că reuşim să ne facem treaba foarte bine.

Prin anii ’88 începem să lucrăm şi cu structurile de protecţie civilă, la început în exerciţii şi antrenamente, apoi, la acţiuni reale, începând un experiment de aplicare a sistemelor de salvare montană în salvări civile, industriale, acvatice, experiment care şi-a dovedit utilitatea şi aplicabilitatea de-a lungul anilor.

De neuitat – îşi aminteşte interlocutorul nostru – rămâne exerciţiul de la uzina de armament din Bumbeşti-Jiu, când am fost îmbrăcaţi în costume militare, aproape că era să fim tunşi pierdut la spate şi fără păr peste urechi, pentru a corespunde cerinţelor vremii pentru elementele de bază ale societăţii şi am fost prezentaţi ca angajaţi ai uzinei. Exerciţiu superb, trăgătorii atârnaţi de corzi au respins atacul inamic, apoi au salvat răniţii, succes total şi ropote de aplauze.

Problema a apărut la final când comisia de la Bucureşti a dorit să îi felicite personal pe cei care coborâseră zidurile în rapel , iar, când am fost întrebaţi în ce secţie lucrăm, toţi spuneam, pe rând la Sculărie, pentru că auzisem că de pe clădirea acestei secţii vom face exerciţiul.

Felicitări pentru echipă şi pentru conducerea uzinei şi multe zâmbete ascunse , pe atunci fiind la modă bancul cu Papa, Ceauşescu şi nea Gică de la Sculărie”.

Primii salvamontişti gorjeni “cu acte”

Au mai trecut ceva ani, echipele s-au cristalizat, au apărut primii salvatori absolvenţi ai Şcolilor Naţionale Salvamont iar activitatea mergea din ce în ce mai bine.

A venit Revoluţia, schimbări majore în rândul celor care trebuiau să susţină activitatea proaspetei structuri de salvare montană, dar, avantajul oraşelor mici, a comunităţilor unite, cei noi veniţi ne cunoşteau activitatea şi au acordat tot sprijinul pentru continuarea la un nivel acceptabil a activităţii.

În conformitate cu reglementările specifice activitatea principală a salvamontului o constituie acţiunile de prevenire a accidentelor din munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice, patrularea în zonele cu flux turistic ridicat precum şi acţiunile propriu-zise de salvare montană desfăşurate în baza unor proceduri precise. Acţiunile de patrulare preventive se desfăşoară cu echipe de 3-5 salvatori în 1-3 locaţii diferite săptămânal. Periodic stâlpii de marcaj precum şi săgeţile indicatoare de pe traseele turistice gorjene sunt supuşi unor lucrări specifice (reparaţii,înlocuiri ori montaje de elemente noi) prin aceasta refăcându-se trasee ori porţiuni din acestea pentru creşterea siguranţei turiştilor pedeştrii.

Încep schimburile de experienţă în străinătate, 1991- Rusia, Slovacia 1993, 1995- Franţa, 1996 –Italia, 1998 -Franţa, 2000 – Austria prilej bun de ridicare a nivelului de pregătire a salvamontiştilor gorjeni , dotare din ce în ce mai bună şi rezultate foarte bune într-o activitate care devenea din ce în ce mai complexă şi mai solicitantă.

Începând cu anul 1993 de coordonarea echipelor începe să se ocupe Sabin Cornoiu, iar schimbarea cadrului legislativ din anul 1996, duce la înfiinţarea Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj, cu 3 echipe de salvatori, prima instituţie de acest gen înfiinţată în ţară şi având personalitate juridică.

Proiecte ambiţioase

Neîncredere şi mirare în rândul unor centre Salvamont din ţară, care nu au înţeles la ce trebuie directori şi contabili şefi care să conducă activitaţile de salvare în munţi, dar această formă de organizarea şi-a demonstrat eficacitatea de-a lungul timpului, toate echipele trecând la acest statut.

După ascensiuni în Caucaz, în 1991 şi Tatra, în 1993, în anul 1998 patru salvamontişti gorjeni atacă Alpii, un proiect ambiţios cu ascensiuni pe Matterhorn, Mont Blanc şi culoarul Pallavicini rezultatele gorjenilor făcând ca presa de specialitate a acelor vremuri să afirme, mai în glumă, mai în serios, că “ Oltenii au privit Europa de sus “ sau “Mont Blanc, cu miros de praz”. Pe plan local, structura se dezvoltă permanent ajungându-se treptat la 4 echipe de salvatori angajaţi şi voluntari, echipe ce erau chemate sa facă faţă unei activităţi de salvare pe o suprafaţă foarte întinsă de teren montan ( Parâng, Vâlcan, Godeanu, integral versanţii sudici şi parţial munţii Mehedinţi şi Cernei ), cu o intensă activitate turistică şi cu o diversitate şi complexitate mare a acţiunilor de salvare.

Specializări în salvaspeo şi intervenţii subacvatice

Astfel, în anul 2002, salvatorii gorjeni acţionează în peştera Izverna din munţii Mehedinţi, pentru recuperarea a doi scafandri-speologi unguri, victime în urma unui accident în peştera Izverna.’’Intreaga operaţiune- ne mărturisea şeful salvamontului gorjean – a durat cca 10 ore în subteran, cu scufundări şi traversări de sifoane până la minus 15 m şi temperaturi ale apei de 6-7 grade, transport subacvatic a zeci de kilograme de echipamente de intervenţii, perforator, troliu, tărgi, montat de balustrăzi, tiroliene şi multe altele ‘’Acţiunea este considerată şi la ora actuală cea mai dificilă operaţiune de salvare speologică rezolvată de o echipă românească. Salvamontiştii gorjeni îşi continuă şi completează pregătirea în salvările din mediul urban, industrial, subacvatic şi este solicitată să intervină în accidente rutiere, calamităţi naturale şi într-o multitudine de exerciţii la nivel naţional sau transfrontaliere, unde este remarcată de către comandamentul de coordonare al răspunsului la dezastre (EADRCC) din cadrul NATO, fiind invitată să participe la o serie de exerciţii internaţionale ca “Taming the Dragon “ Croaţia -2002, “ Poprad “ Polonia/Slovacia – 2003.

Formatori de pregătire la standarde Nato

Începând cu anul 2003, echipa este solicitată să devină furnizor de pregătire profesională în domeniul salvărilor complexe efectuând pregătirea primei grupe de pompieri-salvatori din cadrul Brigăzii de pompieri “Dealu Spirii “ din Bucureşti şi a celor de pe aeroportul M.Kogâlniceanu din Constanţa, în vederea atingerii standardelor impuse de omologarea acestuia ca aeroport NATO. Dezvoltarea permanentă a activităţii, a dotării materiale şi a numărului de personal a impus şi asigurarea unor sedii corespunzătoare, în acest sens, în anul 2002 inaugurându-se baza centrală de salvare din Targu Jiu şi în 2005 Baza de Intervenţie din Rânca, masivul Parâng, unele dintre cele mai moderne obiective de acest gen din ţara noastră. Pentru deosebita activitate, în anul 2003, cu ocazia primei ediţii a Congresului Naţional al Muntelui, Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj primeşte “ Trofeul de Aur” pentru “curajul şi spiritul de sacrificiu manifestat în situaţii de accidente grave, calamităţi şi dezastre în munţi”.

Ecotrasee în munţii Gorjului

Trebuie făcută menţiunea că în scopul protejării anumitor perimetre gorjene au fost montate panouri de delimitarea ariilor protejate precum şi a rezervaţiilor naturale iar ca o noutate toate traseele ce străbat areale protejate poartă specificaţia ECOTRASEU avertizând turiştii despre necesitatea respectării stricte a unor reguli de protejare şi conservare a patrimoniului natural local. În cadrul acţiunilor speciale s-a cautat şi identificat noi elemente turistice de atracţie toate având ca scop promovarea patrimoniului turistic local care să stea la baza constituirii de către operatorii de turism a unor produse turistice competitive atât pe piaţa internă cât şi externă. Tot în scopul unei mai eficiente protecţii a patrimoniului natural local salvamontiştii gorjeni au luat în regim de custodie trei obiective gorjene. Este vorba despre stâncile Rafaila din Parâng şi de Cheile Gropului Sec şi Peştera Floriilor din masivul Vîlcan.

Un sfert de veac ‘’la înălţime’’ pe munţii Jiului de Sus

Activitatea salvamontului gorjean se menţine pe un făgaş normal, Consiliul Judeţean Gorj înţelege necesitatea activităţii şi îi acordă atenţia necesară şi, mai ales, resursele financiare desfăşurării la un nivel cât mai ridicat al activităţii. Se continuă pregătirea la nivel local şi naţional a echipelor, atât pentru salvările montane, speologice, subacvatice sau complexe, cât şi la nivel european, prin participarea la diverse schimburi de experienţă, dar şi prin stabilirea unui relaţii de colaborare permanentă cu salvatorii din Oberstdorf, asigurându-se pregătirea şi perfecţionarea anuală a salvamontiştilor gorjeni cu colegii germani.

‘’25 de ani de activitate, mai grei sau mai frumoşi, realizări peste visurile oricăruia dintre cei peste 100 de membri care au constituit de-a lungul timpului, pentru perioade mai lungi sau mai scurte echipele de salvare montană gorjene, mii de intervenţii, dar mai ales –sublinia liderul salvamontiştilor gorjeni – un spirit minunat care animă permanent şi menţine mereu la înălţime această activitate’’.

Fără intenţia de a plictisi cititorii noştrii să oferim totuşi la final şi câteva date tehnice legate de locul şi specificul activităţii salvatorilor montani gorjeni.

Zona de activitate cuprinde integral versanţii sudici ai masivelor Parâng şi Vâlcan şi parţial masivele Căpăţânei, Mehedinţi şi Godeanu, masive complexe ale potenţialului turistic cuprinzând peste 40 de trasee turistice montane pedestre, 3 zone de alpinism şi escaladă omologate, 1 zonă de schi alpin amenajată, 4 perimetre de speologie, perimetre de zbor cu parapanta, trasee de mountainbike şi 4×4, etc.

În conformitate cu reglementările legale în vigoare, obiectul principal de activitate al Serviciului Public Judeţean Salvamont Gorj îl constituie participarea la acţiunile de prevenire a accidentelor în munţi, amenajarea şi întreţinerea traseelor turistice montane, patrularea preventivă în zonele montane cu flux turistic mare, grad de periculozitate ridicat şi în staţiunile montane de practicare intensivă a sporturilor de iarnă, deplasarea de urgenţă la locul solicitat, salvarea accidentatului sau a bolnavului, acordarea primului ajutor medical şi transportarea acestuia la locul stabilit pentru a fi preluat de personalul medical de specialitate.

Acţiunile de patrulare / prevenire sunt concentrate către zonele cu afluenţă turistică, efectuându-se patrulări cu echipaje de 3-5 salvatori, în 1-3 locaţii pe săptămână.

În paralel cu activităţile de asigurare a asistenţei de specialitate o importanţă deosebită s-a acordat pregătirii specifice continue şi dotării corespunzătoare a salvatorilor alpini pentru salvări şi în domenii relativ noi apărute în spectrul activităţilor turistice montane ca rafting-ul , speologia, explorările subacvatice, explorările de canioane, parapanta, etc. asigurând participarea la şcolile naţionale salvamont iarnă-vară, pregătirea şi atestarea a 5 salvatori-scafandri aceştia devenind primii scafandri din judeţul nostru.

De asemena, s-a continuat pregătirea şi în domeniul salvărilor complexe, echipa de intervenţii speciale pregătită şi organizată după modelele din ţările cu mare experienţă şi tradiţie în domeniu, având acum capacitatea umană şi dotarea corespunzătoare intervenţiei, aplicând sistemele de salvare montană, în accidente civile, industriale, rutiere şi calamităţi naturale.

În cadrul activităţilor specifice din Serviciul Public Judeţean Salvamont Gorj s-a format şi un Centru de Servicii şi Informaţii Turistice prin care se oferă gratuit tuturor celor interesaţi informaţii despre zona montană a judeţului asigurându-se în acelaşi timp asistenţă la toate acţiunile turistic-sportive desfăşurate în mod organizat în zona montană a judeţului nostru.

Iată zonele de acţiune ale salvatorilor gorjeni precum şi cele mai importante obiective turistice din componenţa lor:

1.Echipa Vâlcan deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al munţilor Vâlcan, circa 50 km lungime, între defileul Jiului şi Valea Pocruia (circa 600 kmp suprafaţă) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu 2 zone de interes turistic: Tismana, Runcu si o zonă de alpinism omologată( Cheile Sohodolului).

2.Echipa Cerna deţine ca zonă de activitate perimetrul montan al judeţului Gorj ce cuprinde munţii Mehedinţi (parţial), munţii Godeanu (parţial), munţii Cernei (parţial) cu o suprafaţă de peste 500 kmp, cu 8 trasee adiacente şi trei trasee principale de creastă cu două zone de interes turistic: Padeş – Valea Mare şi Cerna Sat – Izvoarele Cernei;

3.Echipa Parâng deţine ca zonă de activitate întreg versantul sudic al masivului Parâng şi parţial munţii Căpăţânei, între valea Cernişoarei şi Defileul Jiului (suprafaţă de peste 700 Kmp) cu 10 trasee turistice adiacente şi un traseu principal de creastă cu patru zone de interes turistic: Lainici, Rânca, Baia de Fier, Polovragi , două zone omologate de alpinism: Baia de Fier şi Polovragi şi o zonă de schi: Rânca.

4. Echipa Gorj, alcătuită din salvatori montani profesionişti angajaţi permanent, care are ca zonă de activitate întreaga zonă montană a judeţului Gorj, intervine prima în acţiunile de salvare şi îşi completează numărul necesar de personal de interventie cu salvatori colaboratori si voluntari.

5. Echipa Gorj – Salvaspeo, alcătuită din salvatori speologi, care are ca zonă de activitate întregul arel speologic al judeţului Gorj format din peste 2000 de peşteri şi avene localizate în principalele perimetre speologice gorjene: Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Şuşiţa, Cheile Sohodolului, Tismana-Pocruia, Cloşani, Motru Sec.

Partia de ski M3 (Rânca 3) in curs de autorizare

mitrut stanoiu — Tue, 09 Feb 2010 10:53:22 +0000

Se preconizeaza inaugurarea partiei 3 de la Ranca (M3) la sfarsitul sezonului de iarna. Momentan, partia se afla in faza de autorizare de catre Ministerul Turismului.

Fiecare dintre cele două pârtii deja existente si prcaticabile este dotată cu teleski oferind astfel acces facil şi rapid la senzaţiile căutate de majoritatea turiştilor care sosesc în staţiune.

Caracteristicile partiilor existente.

Winter Kiss + Subaru Snow Show = Team@Ranca !

mitrut stanoiu — Thu, 28 Jan 2010 15:57:24 +0000

Rânca.Ro te invită în perioada 29-31 ianuarie la două evenimente desfăşurate pe pârtia staţiunii !

Winter Kiss şi Subaru Snow Show te aşteaptă de vineri până duminică pentru a-ţi oferi multe surprize şi premii ! Nu trebuie decât să fii pe pârtie !

DJ-ii Kiss Fm o să fie răspunzători de atmosfera de pe pârtie şi te vor invita la o mulţime de concursuri distractive. Doar câteva din temele distracţiei pe zăpadă:

Crezi că poţi să bei mai mult vin fiert decât prietenii tăi ?
Cobori pârtia mai repede ca altii, cu spatele ?
Dansezi foarte bine, dar cazi şi mai spectaculos ?
Sau eşti cea mai dezbrăcată fată de pe pârtie ?

Dacă răspunzi “da” măcar la una dintre întrebări, vino şi ia-ne premiile !

Echipa Subaru te invită la drive-test pe un traseu off-road pe zăpadă, special ameneajat pentru şoferii care caută adrenalină şi care vor să testeze calităţile sistemului AWD.

Sâmbătă seară dăm drumul la nocturnă pentru tine şi te invităm să vezi urcări şi coborâri spectaculoase cu maşinile Subaru pe pârtie, demonstraţii făcute de piloţi din campionatul naţional de raliuri şi un show cu snowboard-eri care te va lăsa fără suflu!

Rânca.ro va propune vizionarea clipului de mai jos (sau ce poate face un super pilot – Ken Block pe o super masina adaptata conditiilor de iarna – Subaru Impreza)

Descoperă muntele. Descoperă Rânca alături de Winter Kiss şi Subaru Snow Show!

[/youtube]

Incendiu la doua cabane in Rânca

mitrut stanoiu — Tue, 26 Jan 2010 20:38:00 +0000

În seara zilei de 26 ianuarie, două cabane au luat foc la Rânca. La acesta oră focul mistuie cele două imobile care se pare că nu erau locuite, acestea fiind în proprietaea unui cetăţean cu domiciliul in Canada.

Pompierii au fost sunaţi de către turiştii aflaţi în apropiere. Se duc eforturi din partea pompierilor din Novaci şi Tg-Jiu precum şi a localnicilor pentru ca incendiul să nu se extindă şi la cabanele din împrejurimi. Revenim cu detalii.

Update: Incendiul s-a extins in total la 6 cabane pana la ora 24.00, doua din cele trei masini de pompieri neputand ajunge . Se pare ca au fost afectate cabane apartinand Complexului Natura.

In atentia unitatilor de cazare si a firmelor interesate de promovare

mitrut stanoiu — Thu, 24 Sep 2009 20:24:26 +0000

În cadrul ofertei promoţionale iniţiate de firma noastră, majoritatea unităţilor de cazare existente în Rânca şi incluse pe pagina ranca.ro au beneficiat de 3 luni de gratuitate (între 1 iulie şi 30 septembrie). În acesta perioadă www.ranca.ro a beneficiat de susţinerea mediatică a partenerilor noştri.

Începând cu 1 octombrie, în pragul sezonului de iarnă, unităţile de cazare interesate pot beneficia contracost de un pachet de promovare complex constând în descrierea amănunţită a facilităţilor oferite, galerie foto, galerie video, vizibilitate sporită în paginile site-ului, oferte actualizate şi nu numai.

Prin politica de marketing elaborată pe site-ul www.ranca.ro dăm posibilitatea să vă popularizaţi produsele sau serviciile, aducându-va totodată noi contacte, clienţi şi parteneri de afaceri. În funcţie de caz, adresabilitatea paginii poate fi naţională sau zonală (Gorj / Oltenia).

Majoritatea unităţilor de cazare din Rânca beneficiază la lansarea paginii de promovare gratuită timp de 3 luni, ulterior urmând să comunicăm tarifele stabilite.

1. Publicitate pentru unităţile de cazare (disponibila incepand cu 1 octombrie 2009)

Există trei modalităţi de a vă face cunoscute serviciile:

prin includerea unităţii Dvs în categoria aferentă (pensiune, vilă, cabană, hotel). Este indicată o descriere clară, relevantă a facilităţilor oferite, fotografii de calitate (interior, exterior), date de contact multiple şi actualizate
in tabelul de mai jos va expunem diferenta intre un cont gratuit si unul de tip premium de promovare pe site-ul ranca.ro:

	Cont Gratuit	Cont Premium
Descrierea facilitatilor oferite	sumara	amanuntita
Fotografii in galeria foto	3	24
Galerie video	nu	2 clipuri video
Tarife, oferte actualizate	nu	da
Date de contact	nu	da
Mail de tipul pensiune@ranca.ro	nu	da
Vizibilitate sporita in site	nu	da
Optimizare SEO a paginii	nu	da
Suport promovare	nu	da

prin review-uri şi articole promoţionale făcute diverselor servicii sau produse comercializate în zona Rânca (text, foto, video)
prin bannere ( 728 x 90, 468 x 60, 160 x 600, 160 x 160, 160 x 80, 125 x 125, 250 x 250 pixeli, în sistem fix sau rotativ)

Vă rugăm contactaţi-ne pentru oferte personalizate.

NOTĂ: La cerere, oferim cunoştintele noastre tehnice unităţilor de cazare ce au nevoie de suport web (creare, dezvoltare conţinut şi imagine de firmă, fotografie digitală etc)

2. Publicitate online pentru diverse firme

prin review-uri (articole promoţionale) făcute diverselor servicii sau produse care pot avea legătură cu zona Rânca
prin bannere ( 728 x 90, 468 x 60, 160 x 600, 160 x 160, 160 x 80, 125 x 125, 250 x 250 pixeli, în sistem fix sau rotativ)

Deşi există oferte generale, fiecare cerere de spaţiu publicitar o să fie tratată separat.
În acest sens, vă rugăm contactaţi-ne pentru oferte personalizate.

Ucis sau nu de animale ?

mitrut stanoiu — Thu, 20 Aug 2009 18:38:35 +0000

Poliţiştii au fost, din nou, pe lângă

Articol preluat din Jurnalul.ro si semnat Adriana Oprea Popescu si Ionela Gavriliu

Medicii legişti susţin, cu argumente, că băieţelul dispărut la Rânca nu a fost ucis de animalele sălbatice. Dovada: hainele intacte ale copilului, pe care Gheorghe Roibu, un procuror lipsit de inspiraţie, a decis să le înapoieze familiei, fără a le examina. Ilogicul gest încheie un şir lung de gafe şi bâlbâieli făcute de cei care au coordonat căutările băieţelului.

Duminică, 16 august, la peste trei săptămâni de când Constantin Velcev, un băiat de 7 ani din Techirghiol, a dispărut din localitatea Rânca, judeţul Gorj, un văcar care căuta zmeură de-a lungul albiei unui pârâu a văzut, lângă o piatră pe care se chinuia să-şi urce piciorul beteag, un picioruş de copil.

“M-au trecut fiori, vă spun cinstit. Eram cu cineva care se uita după afine pe costişă, iar eu căutam zmeură şi călcam pe pietrele mari de la pârâu. Când mi-am aruncat ochii în dreapta, am văzut piciorul copilului, fără labă. Lângă, era osul de la celălalt picior şi torsul. Am urcat repede până la o zonă cu semnal şi am sunat la 112″, spune Gheorghe Ciuroiu. Fost şofer, şi-a fracturat bazinul într-un accident rutier, iar acum se deplasează cu greutate. Ce i-a rămas înfipt în minte omului din duminica trecută a fost că, atunci când au venit poliţiştii la faţa locului, iar unul dintre ei a tras de hanoracul intact, din mânecă a căzut o mână.

HAINELE, PROBE CARE NU CONTEAZĂ

A doua zi, părinţii şi bunicii lui Costi au fost chemaţi la Bucureşti pentru a identifica hainele găsite în Valea Dâlbanului, nu la 8 km depărtare de Rânca, cum a informat poliţia, ci la cel mult 5 km. Un comunicat al IGPR din aceeaşi zi precizează că părinţii au recunoscut hainele ca fiind ale lui Costi. “Pentru o concluzie de certitudine, se aşteaptă rezultatele expertizelor efectuate de INML şi Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR”, se arată în comunicat.

În realitate, scena recunoaşterii hainelor s-a desfăşurat puţin altfel decât în varianta poliţiei. Pentru că hainele miroseau urât de la sângele închegat şi aveau viermi pe ele, nici nu au mai fost trimise la Institutul de Criminalistică.

Părinţii au făcut identificarea în curtea instituţiei. După care, conform dispoziţiilor procurorului de caz, poliţiştii gorjeni le-au returnat familiei, pe bază de proces verbal predare-primire. Familia le-a spălat, iar a doua zi, imaginile cu hăinuţele copilului au apărut în mass-media.

Doar pe chiloţei se văd urmele caninilor unui animal. De ce era importantă analiza acestor haine? Putea lămuri câteva din întrebările rămase: analiza salivei de pe ele putea stabili ce animale au devorat trupul copilului, eventualele urme de celule epiteliale – dacă băieţelul a intrat în contact cu vreo persoană străină ulterior dispariţei, eventualele urme de urină – gradul de deshidratare a copilului ş.a.m.d.

Gafa procurorului Gheorghe Roibu, cel care va închide dosarul dispariţiei fără să aibă mari curiozităţii asupra cauzei şi datei morţii, încheie apoteotic un lung şir de bâlbe făcute de predecesorii săi în acest caz.

O DISPARIŢIE MAI MULT DECĂT ALARMANTĂ

Acum doi ani, specialişti din cadrul IGPR au elaborat un “Manual de bune practici privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi”. Acest manual specifică modalităţile concrete de acţiune, organizarea, componenţa şi atribuţiile punctului de coordonare a operaţiunilor (Centrului de monitorizare) şi ale celui de comandă de la locul dispariţiei. Pentru poliţiştii care au atribuţii şi competenţe pe dispariţii de minori, Manualul este o Biblie din care ar trebui să recite versete, în timpul operaţiunilor de căutare.

Velcev Constantin (7 ani) a dispărut de lângă cabana din Rânca joi, 23 iulie a.c., în jurul orei 17:00. La scurt timp după ce a vorbit cu mama lui de pe mobilul bunicilor. În jurul orei 18:30, băieţelul este văzut de câţiva martori pe un drum de munte, îndreptându-se dinspre zona cabanelor spre locul numit “La stână”. În jurul orei 21:30 este anunţat Salvamontul. La 21:55 este sesizată poliţia, printr-un apel la 112. Conform procedurilor în vigoare, la faţa locului s-a deplasat imediat un poliţist de la cea mai apropiată unitate (postul de Poliţie Novaci).

Conform art. 9, alin (2) şi (3) din Manual, “momentul declarării dispariţiei şi orele care urmează sunt de o importanţă capitală. Este indispensabilă o evaluare permanentă a modului în care evoluează situaţia. În orice clipă, eforturile de căutare trebuie să poată fi adaptate la elementele noi. Trebuie reacţionat în modul cel mai potrivit cu putinţă; fără a subestima sau minimaliza cazul şi fără a exagera sau reacţiona excesiv”.

În cazul copilului de la Rânca, împrejurările dispariţiei diagnosticau un caz extrem de grav (vârsta mică a dispărutului, timpul scurs de la dispariţie şi până la sesizarea poliţiei, terenul accidentat, prezenţa animalelor sălbatice în zonă). O dispariţie mai mult decât alarmantă.

După primirea şi verificarea sesizării dispariţiei, se trece, conform procedurilor, la etapa a II-a: evaluarea situaţiei de fapt, efectuarea cercetării la faţa locului, consilierea membrilor familiei dispărutului, constituirea Centrului de monitorizare (punctul de coordonare a operaţiunilor). Centrul este condus de inspectorul şef al IJP-ului respectiv (în cazul de la Rânca – comisar şef Viorel Caragea, şef IJP Gorj).

Conform art. 26 din Manual, Centrul de monitorizare “evaluează dacă resursele umane şi materiale asigură desfăşurarea unei investigaţii complete şi tehnice şi se ocupă de mobilizarea acestora”. În noaptea de 23/24 iulie, când şansele ca Velcev Constantin să fie găsit în viaţă erau reale, în căutarea lui plecaseră doar 15 oameni. Salvamontiştii din Rânca şi câţiva poliţişti din Novaci. O operaţiune de căutare noaptea, în munţi, presupune asumarea unui risc crescut de către cei care participă la ea. Sunt pante abrupte, vizibilitate zero, animale sălbatice care atacă oamenii.

Aceleaşi riscuri diminuează însă şi şansele de supravieţuire ale copilului rătăcit. În plus, el e singur pe munte, fără echipament de protecţie, fără lanterne şi fără experienţa cu care s-ar putea înarma căutătorii. A doua zi, în căutarea copilului au mers 100 de oameni, iar sâmbătă şi duminică – peste 200. Mobilizarea creştea invers proporţional cu şansele ca băieţelul să mai fie în viaţă…

PE POTECĂ, MAI ÎN JOS…

Tot Manualul precizează că Centrul de monitorizare, prin coordonatorul lui, adică prin comisarul-şef Caragea, ar fi trebuit “să solicite sprijin, dacă se impune, şi altor unităţi din cadrul MIRA (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul de aviaţie etc.)”.

Atunci când cauţi un copil în viaţă pe o zonă extinsă şi imposibil de acoperit cu piciorul, singura şansă a dispărutului e elicopterul cu termoviziune. Cu o condiţie: să fie chemat în primele 24 de ore de la dispariţie. În nici un caz de copil dispărut însă elicopterul nu a fost solicitat din prima zi. La Rânca el a venit abia pe 26 iulie. Vineri, a doua zi după dispariţia băiatului, comisarul-şef Caragea a fost întrebat de ce nu solicită elicopterul de la MIRA. “Nu e cazul”, a răspuns el.

Tot comisarul-şef a considerat că e cazul să ceară ajutorul şi celor de la Poliţia de Frontieră abia la o săptămână de la dispariţie. Aceştia au venit dotaţi cu binocluri de termoviziune, care nu erau eficiente, după cum chiar ei ne-au declarat, decât în spaţii deschise. Pe câmp, nu pe munte. Cu o zi înainte de asta, comisarul-şef Caragea adusese pe teren câinii dresaţi pentru găsirea cadavrelor. Căutările lui Velcev Constantin au fost o joacă de-a apă/foc sau viaţă/moarte.

Tot planul după care s-a căutat copilul a fost haotic şi disperat. Conform aceluiaşi Manual (art. 26, lit. d), Centrul de monitorizare “obţine harta localităţii pe raza căreia s-a produs evenimentul, marchează zona de căutare şi procedează la sectorizarea acesteia, asigură instruirea întregului personal cu privire la procedurile şi tehnicile de acţiune”. Centrul devine responsabil pentru modul în care se efectuează căutările copilului dispărut. Şeful Centrului nominalizează şeful Punctului de comandă. La Rânca, comisarul-şef Caragea s-a autonominalizat (deşi experienţa practică a domniei sale provine exclusiv din activitatea poliţiei rutiere) şi se achita de dubla atribuţie făcând prin rotaţie cu adjunctul său, comisarul-şef Ion Voinescu.

Ca şef al Punctului de comandă, Caragea avea obligaţia, conform procedurilor: să coordoneze activităţile de căutare, investigare, să evalueze situaţia de fapt şi să stabilească strategia de lucru, să formeze echipele de căutare/investigare, măsură ce presupune acoperirea zonei cu patrule pedestre, în principal fiind vizată zona în care copilul a fost văzut ultima dată. De la punctul unde Velcev Constantin a fost văzut de martori ultima oară şi până la locul unde au fost găsite, trei săptămâni mai târziu, rămăşiţele umane sunt maximum 5 km. Care pot fi parcurşi la pas, pe un drum de munte pe care merg oameni şi maşini de teren. Nemarcat, însă vizibil cu ochiul liber.

Din locul unde a fost văzut copilul de martori, drumul continuă spre un luminiş unde pasc oi şi vaci. Apoi drumul coboară, pe o pantă, în pădure. Se poate coborî pe el la pas. Din el se bifurcă o altă “cărare”, albia secată a unui pârâiaş şi un alt drum forestier. Toate duc înspre albia pârâului unde a fost găsit copilul. Dacă s-ar fi căutat temeinic şi organizat, măcar pe o rază de 5 km de la locul unde a fost văzut ultima oară, copilul ar fi fost găsit în primele zile…

“CĂUTĂRI, NU SCOTOCIRI”

Tot şeful punctului de comandă, conform art. 31, lit. j) din Manual, “asigură coordonarea tuturor forţelor implicate în căutare (personal auxiliar, voluntari etc.), aflaţi sub comanda sa”. În realitate, la Rânca forţele implicate în căutare au mers pe teren fără vreo coordonare, încercând fiecare să acopere cât mai mult spaţiu şi scotocind, de multe ori, în zone deja periate de alţii. N-au fost echipe mixte şi adesea călăuzele care îndrumau echipele pe teren (pădurari, de obicei) se rătăceau, nemaicunoscând zona.

Comisarul-şef Caragea a refuzat să ne arate harta după care s-au făcut scotocirile, spunând că e “probă la dosar”. Surse din rândul anchetatorilor ne-au dezvăluit însă că toată zona este haşurată, semn că s-a căutat (deci, şi în locul unde văcarul a găsit copilul). E interesant de aflat dacă toate aceste haşurări sunt acoperite şi de procesele verbale (rapoartele) pe care şefii echipelor de căutare le încheie la sfârşitul zilei. Numai poliţiştii pot face pe teren aceste procese verbale.

În cazul de la Hoghiz, unde Roxana Iakab a fost găsită după 6 luni de la dispariţie într-un grajd, un poliţist încheiase un proces verbal că a percheziţionat acel loc, fără să fi intrat măcar acolo… Caragea ne-a asigurat doar că în zona Valea Dâlbanului s-au făcut căutări încă din prima noapte. “Căutări, nu scotociri. Adică s-a mers pe principalele drumuri, pe potecile accesibile şi s-a strigat. Scotociri înseamnă să iei la milimetru zona, să faci cordoane de oameni cu distanţe de 3-5 metri între ei”, explică comisarul-şef…

Cel care a găsit întâmplător copilul, beteag de-un picior, a dat de el fără să se străduiască foarte tare. Comisarul-şef Caragea explică eşecul dând vina pe zonă şi pe terenul accidentat. Cum spune manualul că se face o căutare? Art. 33 lit. b) spune că una dintre regulile fundamentale constă în “stabilirea zonei de căutare, ţinând cont de locul dispariţiei copilului (prin încercurirea cvartalului de blocuri în care este poziţionat locul dispariţiei, a zonei împădurite etc.) şi dispunerea radială a echipelor de căutare, cercetare în raport cu punctul de comandă”.

Activităţile de căutare se materializează printr-o “scotocire amănunţită a zonei” şi vor fi avute în vedere “particularităţile fizico-geografice ale terenului (zone împădurite, vegetaţie abundentă, cursuri de apă, bălţi, râpe, puţuri petroliere, fântâni etc.). Ulterior, în funcţie de rezultatul primelor căutări din imediata apropiere a locului dispariţiei, raza de acţiune va fi extinsă în cercuri concentrice, până la acoperirea integrală a zonei în care ar putea ajunge copilul de la momentul dispariţiei până la declanşarea acţiunilor de căutare”.

Întrebat despre modul în care s-au făcut căutările la Rânca, comisarul-şef Caragea dă răspunsuri ce amintesc de o celebră schiţă a lui Caragiale. “Nu-i aşa că s-a căutat concentric?”, întreabă reporterul. “Da, s-a căutat concentric…”, spune el. “S-a căutat pe zone, pe direcţiile de mers?” “Da, da, aşa s-a căutat.” Se agaţă de faptul că bunicii au anunţat târziu dispariţia. “Orele acelea de lumină au fost ultima lui şansă”, mărturiseşte acum, adăugând, ca părere personală, că băiatul a fost mâncat de animale sălbatice chiar din prima noapte…

Conform declaraţiilor lui, în prima noapte a fost adus şi un câine de urmă, care s-a oprit pe drumul unde băiatul a fost văzut ultima oară. “A căzut roua şi câinele n-a mai putut face mare lucru”, spune comisarul-şef. “Dar, pentru că aveam acei martori care l-au văzut practic intrând în pădure şi ştiam că băiatului îi plac măgăruşii care au drum în fiecare seară pe acolo, am insistat şi în zilele următoare în pădurile din josul cabanei unde locuiau bunicii”, precizează Caragea.

Adică, erau pe direcţia bună, dar nu avansau cât trebuie. “E posibil să fi ajuns chiar pe picioarele lui până acolo (n.r. – în albia Pârâului Dâlban). Dar nu cred că a fost mâncat de animale în acel loc”, spune Caragea.

LECŢIA UNEI TRAGEDII

Din păcate, medicii legişti nu vor putea decât să aproximeze data morţii. Vor spune ceva de genul “23 sau 24 iulie”. Nu vom şti niciodată dacă a doua zi după-amiază, când 100 de oameni îl căutau pe munte, băieţelul mai era sau nu în viaţă. Nu vom afla probabil nici dacă moartea i-a fost cauzată de frig, de foame, de o lovitură suferită în cădere sau de atacul animalelor sălbatice. Sunt incertitudini care măresc suferinţa părinţilor.

Orice s-ar face acum, oricâte rapoarte s-ar scrie şi oricâte ipoteze s-ar lansa, nimic nu-l mai poate readuce la viaţă pe băiat. Important e ca din această tragedie fiecare să înveţe câte ceva. Părinţii şi bunicii: că un copil trebuie mereu supravegheat. Poliţiştii: că se pot rătăci copii şi pe munte şi că, înainte de a da vina pe soartă, trebuie să faci, inteligent şi organizat, posibilul şi imposibilul pentru a-i găsi. În viaţă.

Căutătorii: că dincolo de factorul emoţional care-i mobilizează în încercarea de a salva un copil dispărut, trebuie să acţioneze pragmatic şi etapizat. Jurnaliştii: că atunci când, Doamne fereşte, va mai fi un copil rătăcit pe vreun câmp sau pe vreun munte, trebuie să sune imediat la minister, după elicopter cu termoviziune, nu să aştepte să prindă curaj inspectorul-şef!
E tot ce ar mai putea rămâne după moartea unui băieţel care, luna viitoare, ar fi trebuit să înceapă şcoala…

“Rozătoarele nu rup îmbrăcămintea”
“Momentan, pachetul cu rămăşiţele băieţelului nu a fost desfăcut. Se află încă la frigider. Astăzi (n.r. – ieri) a mai fost adusă o coastă găsită la faţa locului. Analizele vor începe abia săptămâna viitoare, pentru că profesorul specialist osteolog este momentan în concediu”, ne-a declarat ieri prof. dr Gheorghe Alexadrescu, specialist anatomo-patolog în cadrul INML “Mina Minovici”.

Domnia sa nu crede, dată fiind starea cadavrului, că legiştii vor putea stabili dacă băieţelul a murit sau nu din cauza deshidratării. “Mi-e greu să cred că vom mai găsi sânge care să ne permită să facem astfel de analize. Dar nu mă pot pronunţa cu certitudine… De asemenea, stabilirea datei decesului va fi o problemă, pentru că nu prea avem cu ce lucra… Noi vom încerca. Vom face tot posibilul să apreciem cât mai exact”, spune prof. dr Alexandrescu.

Cât despre faptul că hainele lui Constantin Velcev au fost găsite intacte, fără rupturi, specialistul anatomo-patolog spune că singura situaţie în care hainele unei victime devorate de animale rămân întregi este “când animalele de care vorbim sunt rozătoare mici. A fost cazul Roxanei Iakab, de la Hoghiz, ale cărei haine au fost găsite intacte, la fel ca în cazul de la Rânca. Rozătoarele nu rup îmbrăcămintea, ci se strecoară pe interior, pe sub pantaloni, bluze etc. şi mănâncă. Dacă vorbim despre mamifere mari, cum sunt lupul, ursul sau mistreţul, e imposibil ca hainele să fi rămas intacte. Dacă cadavrul copilului a stat în acel loc unde a fost găsit şi a fost mâncat de animale mici, se explică de ce hainele sunt întregi”.

Explicaţia exactă, crede prof. dr Alexandrescu, ar trebui dată de anchetatori. “Un criminalist ar fi trebuit să studieze asta. Când au venit la INML le-am dat hainele şi le-am spus să le ducă la Institutul Criminalistic. Ar fi trebuit să preleveze probe de pe ele, să studieze urmele de rupere, dacă existau, să analizeze elementele biologice… Sigur că familia le revendica, dar ele întâi trebuiau analizate. Şi, eventual, păstrate bucăţi din haine cu urme criminalistice.”
• Andreea Sminchişe

Ce nu a fost real cum s-a spus din prima
Când căutările începuseră să bată pasul pe loc, Poliţia a venit cu un artificiu. Mai întâi s-a încercat acreditarea ideii că băiatul are probleme de comunicare. S-a dovedit că, de fapt, era vorba despre o problemă de exprimare a băiatului care acasă vorbise mai mult în ruseşte. După alte două săptămâni, Poliţia a lansat, ca din neant, o altă ştire-bombă: Costi avea probleme locomotorii.

“Presa a înţeles greşit, ca multe alte lucruri. Noi am făcut un experiment judiciar şi am pus familia să ne arate cam cât ar putea merge Costi până să obosească. Au mers foarte puţin, adică avea probleme de deplasare, se deplasa mai încet”, explică acum Caragea, uitând că nu demult tot el a fost acela care insinua că familia a fost inconştientă de n-a spus anchetatorilor că băiatul era olog. Iată ce declara după o săptămână şi ceva de căutări acelaşi inspector-şef: “Aflând, e problema noastră de unde, că copilul se deplasează mai greu, nu are nici un defect, doar oboseşte mai repede decât alţi copii de vârsta lui, am întrebat familia şi ne-a zis că are o deplasare mai înceată. Mergea încet şi se oprea la 10-15 minute”.

Educatoarele de la grădiniţa unde mergea băieţelul afirmă însă contrariul şi susţin că cel mic era în stare să alerge toată ziua, fără să obosească, dacă ar fi fost lăsat. Acum, după ce băiatul a fost găsit la o distanţă considerabilă, comisarul-şef Caragea admite posibilitatea ca băiatul să fi ajuns acolo pe picioarele lui. Asta când nu susţine că ar fi putut fi “răpit” de o ursoaică ce-şi are bârlogul prin zonă şi care a târât apoi resturile până în Valea Dâlbanului.

Articol preluat din Jurnalul.ro si semnat Adriana Oprea Popescu si Ionela Gavriliu

Costea a fost găsit la 8 km de Rânca, dar nu în viaţă

mitrut stanoiu — Mon, 17 Aug 2009 18:50:02 +0000

Căutările au luat sfârşit

Poliţiştii gorjeni au coborât aseară din munte, în staţiunea Rânca, rămăşiţele umane care se presupune că ar aparţine băiatului de şapte ani Costea Velcev, dispărut în urmă cu aproape o lună din staţiune. Un cioban a sunat la 112 şi a anunţat descoperirea pe care a făcut-o indiciile descoperite la faţa locului făcându-i pe oamenii legi să aibă convingerea, nu şi certitudinea 100%, că acestea au legătură cu puştiul căutat fără încetare în ultimele săptămâni.

Zilnic echipe de poliţişti au fost prezente pe munte pentru a discuta cu ciupercarii şi zmeurarii care urcau sau coborau la Rânca, în speranţa că vor afla de la aceştia lucruri care să îi ajute în căutările lor. Cazul a fost atât de mediatizat încât oricine trecea prin staţiune şi urca în munte ştia despre ce este vorba, lucru care s-a întâmplat şi ieri, când un bărbat a sunat la 112 ca să anunţe că ar fi descoperit ceva care îi poate interesa pe anchetatori. Astfel de telefoane au mai fost primite în ultimele săptămâni şi, chiar dacă au mers kilometri întregi pe munte degeaba, oamenii legii au verificat fiecare pistă posibilă, pentru a desluşi misterul acestui caz.

Echipele care au urcat ieri pe munte au fost coordonate, la fel ca şi altă dată, de şeful IPJ Gorj, comisarul şef Viorel Caragea, care a crezut mereu că puştiul va fi găsit.chiar dacă nu şi în viaţă. Ieri rămăşiţele umane au fost găsite la o distanţă de circa şapte – opt kilometri distanţă de staţiunea Rânca, într-o zonă cu puiet foarte dens de brad, unde echipele de căutare nu ajunseseră în zilele anterioare. Potrivit lui Caragea, locul este foarte rar vizitat, inclusiv de persoanele care urcă pe munte pentru a culege fructe de pădure. “Este o zonă extrem de abruptă care trebuie parcursă pentru a ajunge acolo. Resturile umane le-am descoperit într-o vale, lângă un izvor, dar drumul până acolo este unul extrem de greoi. Sunt 7-8 km de aici de la Rânca, în linie dreaptă. Nu am avut echipe de scotocire pe acolo pentru că nu ne-am gândit că ar putea fi atât de departe. Cei cu ATV-uri sigur au trecut, dar, dat fiind terenul accidentat, era puţin probabil să poată fi observate resturile acestea de la distanţă. Acolo nici măcat ciobanii nu intră cu oile datorită brazilor foarte deşi care fac extrem de greu accesul”, spune şeful IPJ Gorj.

Teste ADN pe resturile umane

Caragea a afirmat că resturile umane care se presupun că îi aparţin lui Costea Velcev vor fi trimise la Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” pentru a se face identificarea acestora. Comisarul şef a spus că anchetatorii vor compara apoi rezultatele respective cu testul ADN făcut în urmă cu trei săptămâni mamei băiatului de şapte ani Costea Velcev, dispărut în urmă cu aproape o lună din staţiunea Rânca, pentru a avea certitudinea că rămăşiţele găsite aparţin minorului. “Sunt proceduri care trebuiesc parcurse. Aici, la Rânca, evident că nu mai e cazul să menţinem echipele de căutare, dar ancheta va fi continuată acum în alte planuri. Va mai trece o perioadă până la finalizarea ei”, spune comandantul poliţiştilor gorjeni.

De asemenea, poliţiştii au găsit pe munte în zona unde au fost descoperite rămăşiţele umane şi haine care, potrivit descrierilor anterioare, ar corespunde lucrurilor cu care era îmbrăcat copilul în momentul dispariţiei.
Poliţiştii gorjeni au apelat la colegii lor de la Constanţa pentru a anunţa, duminică seară, familia copilului, o echipă de poliţişti urmând să plece luni dimineaţa de la Târgu Jiu spre Constanţa pentru ca familia să identifice hainele micuţului.

Descoperit din întâmplare

Ieri după-amiază, o echipă a IPJ Gorj a plecat pe munte în zona Rânca, după ce o persoană a semnalat la 112 existenţa unor rămăşiţe umane, posibil ale unui copil, poliţiştii înclinând să creadă că ar putea fi vorba despre Costea Velcev. Purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj, inspectorul Daniel Tică, a declarat că o persoană a sunat, duminică, la 112 şi a anunţat faptul că într-o zonă de pe Valea Dâlbanului, situată la câţiva kilometri distanţă de Rânca, ar exista resturile umane ale unui copil.

Gheorghe Ciuroiu e cioban pe munte şi, teoretic, ar trebui să cunoască zona extrem de bine. Ieri, când a fost să-i ducă pe poliţişti la locul unde erau resturile umane, acesta cam încurcase cărările pentru că, datorită terenul accidentat, mai nimeni nu trece pe acolo, nici măcar zmeurarii. “Acum s-a terminat zmeura în zona de lângă staţiune şi de aia se caută zonele din ce în ce mai îndepărtate. Eu am ajuns pe acolo din întâmplare şi pentru că nu era semnal am urcat vreun kilometru pe munte pentru că ştiam despre ce era vorba. Am luat telefonul şi am sunat la 112, după care au venit domnii de la Poliţie şi de abia-de abia i-am dus acolo pentru că e greu drumul şi nici să-l recunoşti nu e uşor”, spune bărbatul.

Aproape o lună de la misterioasa dispariţie

Minorul Costea Velcev, în vârstă de şapte ani, a fost dat dispărut în 23 iulie, după ce a plecat de la o cabană la care se cazase cu bunicii săi cu o zi înainte, el fiind căutat de atunci fără întrerupere de sute de poliţişti, jandarmi, poliţişti comunitari, salvamontişti şi voluntari, fără să fie găsită vreo urmă despre existenţa sa până în prezent. Poliţiştii au beneficiat nu doar de sprijinul voluntarilor, ci şi de elicopterul Poliţiei Române dotat cu cameră de termoviziune. Poliţiştii de frontieră din Teleorman şi Constanţa au venit şi ei cu camerele de termoviziune, dar, deja era prea târziu pentru ca vreuna dintre acestea să semnaleze căldura emanată de corpul puştiului.

Cel mai probabil, Costea a plecat de la cabana la care era cazat cu bunicii săi şi odată cu lăsarea întunericului s-a pierdut prin pădure. În aceiaşi seară ciobanii de la o stână din zonă s-au plâns că o ursoaică le-a atacat stâna din direcţia în care, teoretic, se deplasa băiatul din Constanţa. În zona în care au fost găsite ieri rămăşiţele umane, voluntarii au semnalat în câteva rânduri existenţa unei ursoaice cu doi pui după ea, toate aceste indicii ducând la concluzia că puştiul de 7 ani s-a întâlnit cu fiara prin pădure şi sfârşitul s-a produs chiar din prima seară a dispariţiei. Cel mai probabil, Costea a fost dus de ursoaică adânc în pădure, timp în care autorităţile îşi concentrau căutările pe o zonă apropiată cabanei în care fusese cazat puştiul, nimeni necrezând că un copil venit de pe litoral ar fi putut să dispară atât de departe pe munte.

Sursa: Pandurul | Gigi Ciuncanu. Video Youtube: Gorj TV

Poliţiştii de frontieră încearcă să îl salveze pe Costi cu ajutorul camerelor de termoviziune

mitrut stanoiu — Wed, 29 Jul 2009 14:20:03 +0000

Forţele de ordine de frontieră din Constanţa şi Teleorman au venit în ajutorul căutătorilor gorjeni.

ora 13.30 – Echipele de la Constanţa şi Teleorman au luat o pauză de două ore, apoi vor reîncepe căutările. Din nefericire, oamenii s-au întors din teren fără niciun rezultat.

ora 12:30 -Agent Şef Vasile Bâltean, poliţistul care lucrează cu câinii de urmă a declarat că până la această oră câinii nu au depistat nimic, terenul fiind foarte accidentat. Vor relua căutările dupa vreo 2 ora, timp în care câinii se vor odihni.

Două echipe de agenţi din cadrul detaşamentelor de sprijinire din cadrul Poliţiei de Frontieră din Teleorman şi Constanţa au ajuns azi dimineaţă la Rânca pentru a sprijini căutătorii lui Constantin Velcev. Patru camere cu termoviziune şi două binocluri sunt echipamente de ultimă generaţie care detectează orice vietate pe o rază de un kilometru pe teren muntos. Încă de la primele ore ale dimineţii echipele de căutare din Rânca au început să stabilească traseele şi planul de căutare pentru astăzi.

“Aceste aparate folosesc o tehnică – termoviziune, de detectare a persoanelor sau animalelor aflate în viaţă. Au o rază de acţiune de câţiva kilometri şi sunt capabile să detecteze orice urmă emanată de corpul uman. În dotarea polişiştilor de frontieră există şi alte aparate care detectează căldura corpului uman pe timp de noapte”, ne-a explicat Dănuţ Rudăreanu, ofiţer în cadrul Poliţiei de Frontieră Dolj.

În teren au fost deplasaţi doi câini de urmă specializaţi pentru acest caz. Poliţiştii speră ca micuţul în vârstă de doar 7 ani să fie găsit în viaţă. Este a şasea zi de căutări. Costi Velcev a fost văzut ultima dată în viaţă în seara zilei de 23 iulie în apropierea unei păduri aflată la câteva sute de metri de cabana unde era cazat cu bunicii săi.

Ora 15.00-Căutările micuţului Costi au reînceput după două ore de pauză. La o jumătate de oră după demararea acţiunilor de căutare a început ploaia care îngreunează eforturile făcute de echipele de căutare. poliţiştii de frontieră au decis însă să caute chiar şi la noapte ignorând oboseala.

Sursa: Adevarul | Un articol de Gabriela Gingioveanu